Daca pot sa vin, vin, daca nu…

time read
Articolul are 1013 cuvinte și se citește în 3 minute.

Astazi am fost uimita (din nou!) de marea nesimtire a unora si a altora… Haideti sa luam un caz, o problema. E criza mare pe piata muncii. Oamenii cauta disperati joburi, isi aranjeaza CV-urile, le bibilesc pana stralucesc de atata educatie, experienta, intelepciune, spirit de echipa si determinarea de a cuceri idealurile. Sunt, marea lor majoritate, manageri in devenire. Bifeaza toate campurile importante si mai ales punctualitatea si seriozitatea. Cam asta se intampla, nu? Suntem cu totii mama punctualitatii si seriozitatea ne e tata si bunic.

Ok. Eu, care imi tin CV-ul completat la zi, eu, care – ca si tine – am grija sa nu imi scape nicio virgula sau cratima, ma gandesc cu groaza la sansele de 1 la multe sute atunci cand vad numarul de aplicatii la cate un job pe care mi-l doresc. Si de multe ori, desi imi doresc acel job enorm, renunt din simplul motiv ca nu imi imaginez ca cineva sa aiba rabdare sa vada atatea CV-uri. Uneori ma apuc sa mai scriu cate o scrisoare de intentie, una sincera si la obiect… Daca mi-au fost luate in seama? Nu prea. Dar nu ma plang, imi spun doar ca nu a fost sa fie!

Bun. Zeci de CV-uri. Acum sa va spun si partea cu nesimtirea si nepasarea. Mi-au trecut prin mana in ultima perioada zeci, poate chiar sute de CV-uri. Exact cazul de care va spuneam, un job, sute de aplicatii, panica! Dintre toate acestea as putea spune ca aproximativ 90% (daca nu mai mult) sunt egale cu zero, ca sa nu mai spun de cei care sunt invitati totusi la o discutie.

Le iau pe rand si voi luati-le ca pe sfaturi: am intalnit CVuri completate in dorul lenii, cu prescurtari, cu puncte de suspensie, cu gramatica la pamant, poze facute cu telefonul in baie, pe camp, decoltate sau mai mult dezbracate. Astazi am dat peste un CV in care toate „mai”-urile erau cu cratima. Toate, fara exceptie. Apoi a fost un obiectiv al unui nene care m-a dat pe spate: „Cum o vrea Dumnezeu!” Ce sa comentez la asta?! Sa mai spun? Nu cred ca e cazul! Ati inteles esentialul, CV-ul trebuie completat corect gramatical, sa fie updatat la zi cu toate experientele relevante. Sunt citite, credeti-ma! Aaaa! Si scrieti-va datele de contact corect, in special numele. Veti rade, dar am gasit nume ciuntite, multe!

Mai departe, dupa ce CV-ul este completat, va recomand sa aplicati la joburi dupa ce ati citit cu atentie cerintele. Mai ales cand acestea sunt listate in amanunt. Daca aplicati la jobul respectiv, aflati mai intai cu ce se ocupa firma. Veti arata ca sunteti interesati de acel post, la acea firma. Cazul concret? Am vorbit cu oameni care nu numai ca habar nu aveau despre ce era vorba in descrierea postului, dar nu stiau la ce firma au aplicat sau cu ce se ocupa firma respectiva, cand domeniul de activitate era de la sine inteles.

Eu:”… de la editura…”, El:”aaa, editura… dar ce face firma asta?”, Eu:”?!?… carti…”, El:”aaa, si ar trebui sa vand carti?”

Pe cuvant ca imi venea sa ii urlu foarte nepoliticos in telefon ca nu, va trebui sa le manance, la naiba! Citeste omule descrierea postului si (sau macar) despre activitatea firmei.

Asa. Trecand peste partea asta, ajung la cea in care se cer detalii. Sunt perfect de acord cu detaliile, dar asta in cazul in care postul nu le furnizeaza. In momentul in care ai aplicat se presupune ca ai citit ce a scris nenea ala angajator si vrei sa ajungi la un interviu. Dar sunt persoane care vor sa le povestesti ce scrie in anuntul postat, ceea ce nu este ok. Persoana care te invita la interviu este de multe ori secretara, ea DOAR te invita la interviu, nu iti povesteste despre job. Si tot ea mai are, cel mai probabil, alte zeci de telefoane de dat. Nu are timp! Nu o data am avut tendinta de a fi sarcastica cu un „dupa cum ati putut citi in descrierea postului (dar nu ati citit ca nu ati fost in stare! mi-am spus in gand)…”, insa mi-am pastrat zambetul – e un factor esential cred eu.

Trecand peste toate cretinatatile peste care am dat, chiar si vociferari de genul „nu ma intereseaza sa…” sau „lasa-ma domn’e ca nu am timp” – de parca eu aplicasem in locul lui, ajung la bomboana de pe tort. Prezenta la interviu. Daca ti-ai dat acordul ca participi la interviu, pai atunci participa! Nu spune da si apoi te dai disparut ca magaru-n ceata. Cam cati dintre cei invitati la interviuri participa de obicei? Nu toti. Este frustrant sa vezi atata lipsa de seriozitate si punctualitate, asta apropos de ce spuneam la inceput. Unii suna sa anunte. Si hai sa ii iertam, chiar daca se anunta cu 10 minute inainte. Dar cei mai multi nu apar si punct. Oricare ar fi motivul, nu faceti niciodata asa, anuntati, scuzati-va, inventati cel mai stupid motiv, dar nu lasati angajatorul cu ochii in soare. Eu personal as face ca si bancile care te declara rau platnic, as face o sectiune in siturile de joburi in care, atunci cand resping un candidat, sa si mentionez de ce il resping – neprezentare la interviu, neseriozitate, etc. Poate asa s-ar invata unii sa nu mai fie asa cum sunt sau, cel putin, sa poata fi impiedicati sa aplice la tot ce prind.

Un caz aparte si pe care ii trec in categoria „no comment” sunt cei care mi-au dat un raspuns total stupid: „daca pot sa vin, vin, daca nu, asta e”. Spuneti-mi voi ce as putea sa le spun? Eu am ramas perplexa!

Dragilor, sper ca am batut campii productiv aici. Un mic sfat va mai dau, cand vedeti sute de aplicatii la cate un job, unul pe care il vreti mult de tot, nu va speriati. Completati sectiunea cu scrisoarea de intentie, spuneti de ce credeti ca va potriviti tocmai pe acel post. Cineva il va lua in seama!

PS. Pentru eventualele greseli gramaticale, de exprimare, imi cer scuze si primesc cu maxim interes atentionarile!

14 Comments

  • sebubu Posted 07/09/2011 09:35

    Baeat serios, apsolvent de Bacalauriat (asta e un plus)
    Sex: M (lol)
    Posed spirit de echipa si i-mi place foarte mult sa fiu pumctual
    Pot fiii contactat pt inertviuri decat intr-e 12 si 15 ca in rest dorm s-au nu
    Poze gasiti pe Feisbuk….unde se vede ca sunt o persoana sociabila ca am peste 3000 pe pretenari
    Posed scuter si tractor

  • andres Posted 07/09/2011 10:42

    Asta poate fi un exemplu concret! Si sunt convinsa ca exista asa ceva… nu am intalnit, dar nu m-as mira 😛

  • anne claudie Posted 07/09/2011 10:43

    Draga mea autoare,

    Eu personal nu sunt de acord cu tine , si iti si argumentez.
    Daca nu scrii in CV ceva care sa-i sara in ochi celui care le selecteaza(de cele mai multe ori selectia este facuta de o secrtetara sau chiar un angajat putin mai rasarit , ca sa nu mai spun ca numele sunt cautate mai intai pe FaceBook ; nu spun ca este si cazul tau vb doar din experienta mea de pana acum) nu ai nici cea mai mica sansa ca macar sa remarce numele tau! Ca sa nu mai spun faptul ca daca ai facultate in curs , iarasi nu te remarca nimeni … daca o treci la rubrica universitate si omiti acel mic detaliu „in curs” ai mult mai multe sanse ! …

    As mai putea amintii si faptul ca acum la moda in CV este sa ai trecuta si limba Moldoveneasca la limbi straine:)))chiar daca nu stii o iota sau macar cateva dintre cuvintele specifice:)) .

    P.S Punctele de suspensie „…”sunt o placere ptr mine :))
    To be continued!…

  • sebubu Posted 07/09/2011 11:33

    Da Anne, in mare ai dreptate….dar totusi daca esti chemata la un interviu nu raspunzi cu „daca pot ajung, daca nu asta e!”. Asta demonstreaza ca ai trecut de filtrul cititului CV-ului si persoana care l-a citit a fost interesata sa aiba o discutie cu tine
    Nu se poate la o anumita ora, intr-o anumita zi, nu zice nimeni pana la urma ca trebuie sa te inclini in fata posibilului angajator dar….totusi 🙂
    Din dorinta de a parodia ce se intampla in jurul nostru poate am exagerat putin. Am auzit si eu de oameni angajati de pe Facebook dar nu cred ca aveau poze cu ele pe plaja facute cu telefonul. Bine, acum depinde si pt ce job aplici 😉

  • andres Posted 07/09/2011 11:43

    Draga mea Claudia,
    Am scris (si mentionat clar) din punctul de vedere al angajatorului. Si nu m-am referit la infloriturile la care te referi, ci la CVurile scrise in genul comentariului de mai sus, al lui Sebu. La CVurile scrise in bataie de joc si mai apoi la atitudinea de 2 lei a celor care – in mod normal – ar trebui sa spuna multumesc ca sunt sunati si luati in considerare.
    Faptul ca unii mint, se va vedea ulterior. Te asigur! Si, sincera sa fiu, prefer varianta asta decat sa vad CVuri scrise de parca oamenii aia nu ar avea nici 4 clase. Prefer sa fie un om care face tot posibilul sa iasa in fata si care sa fie serios si punctual decat cei care nu sunt in stare sa se prezinte la un interviu.
    PS. Iubesc punctele de suspenise, dar cand sunt puse in loc de experienta, de studii sau de obiectiv, nu cred ca pot fi de bine. 😉
    Discutie deschisa! Te mai astept.

  • anne claudie Posted 07/09/2011 12:21

    sebubu – aici avem de discutat … sunt de acord sa li se spuna si asa avand in vedere ca am fost chemata ptr un interviu „operator introducere date”;in momentul in care imi cautam un al 2-lea job ; la o ora de varf si tocami in orasul pipera , si mi se spune pe ocolite … vanzatoare la termopane?! cum crezi ca am reactionat in fata omului aceluia care avea tupeul sa fie angajator …daca prima interactiune a fost fondata pe o minciuna … posibil ca cei care au scris asa sa fi trecut printr-o astfel de experienta sau poate mai urata. si astfel de situatii am mai intalnit … si auzit …

    andres – ai dreptate , insa 🙂 am intalnit un anunt pe un site de job-uri , care a tot circulat si pe mail un timp … in care la adresa era trecut : dupa ce se termina porumbul pe dreapta…
    Ceea ce vreau sa subliniez este faptul ca exceptii sunt de fiecare parte.
    Si avand in vedere faptul ca anul acesta procentajul la BAC a fost cel care a fost :))) la ce ne putrem astepta :))

  • andres Posted 07/09/2011 12:26

    Claudia, sunt perfect de acord cu tine. Am intalnit si eu situatii de acest gen. Acum discutam strict de candidati si minunatiile pe care le debiteaza ei. Poate voi face un articol si cu cealalta varianta, in care angajatorii sunt oile negre, ca sunt destui. Cazul cel mai recent de care imi aduc aminte este angajarea unui grafician care ulterior a trebui sa fie om de vazari, sofer si… multe. Un multitasking nesimtit. Experiente avem cu totii si cred ca nu ne-ar ajunge ziua sa tot povestim 😉

  • andres Posted 07/09/2011 12:28

    PS. Treaba cu porumbul e doar gluma cretina. Si sunt multe! 🙂 Merita raspuns pe masura.

  • D Posted 03/03/2016 19:51

    ar trebui sa spuna multumesc ca sunt sunati si luati in considerare? Da ce suntem noi frate? Nu suntem scursuri ale societatii, nu suntem tampiti, doar ne cautam un job. Avem si noi cunostinte, ne duce capul, vrem sa invatam, sa avem un loc de munca de lunga durata. Sunt si persoane nepotrivite, dar nicidecum nu e cazul sa va exprimati in asa hal. Recruiterii se poarta de parca ar fi Dumnezeu si noi, cei care cautam, sa multumim cerului ca ne oferiti sansa sa participam la interviu. Ce sansa imensa ne oferiti. Doamne, deja se dezvolta complexe de superioritate.

  • andres Posted 03/03/2016 20:21

    Dragă D, oricine ai fi,
    Am scris articolul în 2011, într-o perioadă în care mă ocupam de recurtare și era vorba de cazuri concrete de nesimțire. Le-am detaliat, cred eu, suficient de bine. Citește articolul din nou și poate înțelegi despre ce vorbeam acolo.
    Nu am spus nicio clipă că toți candidații sunt la fel, că angajatorii sunt pâinea lui Dumnezeu, am fost angajator, am fost și angajat, cunosc prea bine ambele tabere.
    Dacă ai această atitudine atunci când ești sunat pentru a merge la un interviu, să-mi fie cu iertare dar nu meriți acel interviu.
    Mult succes să ai! Ba mai mult, să nimerești o poziție de conducere, de ce nu în recrutare. Vei înțelege. 🙂

  • d Posted 03/03/2016 23:14

    Fara suparare, dar daca toti recruiterii gandesc ca tine, pai suntem pierduti. Dar toti, sau deh, majoritatea, va asteptati sa fiti dati pe spate la interviu. Dar fara suparare, majoritatea nu aveti cunostinte de psihologie indeajuns de aprofundate incat sa puteti stimula potentialul angajat sa isi arate adevarata valoare la interviu. Aveti anumite asteptari si cerinte, dar nu va ganditi la persoana pe care o intervievati, fara suparare. Aveti teste de logica, si mai stiu eu ce, daca persoana are emotii, va ganditi ca e ciudata, multi puneti intrebari nepotrivite sau personale. Din articolul asta asta reiese, in special din formularea mentionata mai sus, ca ar trebui spunem multumesc si sa fim recunoscatori ca suntem luati in considerare, ca noi suntem un nimic. Pai fara suparare, dar cand vad o pustoaica de 20 de ani ca e in HR, sau ca e recruiter si ca face pe specialista, sunt cam reticenta. In tara asta s-a preluat tot de afara. Ar trebui sa preluam, sa evoluam, dar cu cap.

  • andres Posted 04/03/2016 00:41

    Dragă d,

    În tot ce ai scris acolo îmi miroase a frustrare sau „complexe de inferioritate”. De ce trebuie să generalizezi? Ai limbajul unei tinere de 20 și ceva de ani care, după câteva interviuri ratate s-a trezit să dea cu noroi în angajatori. Tu vorbești acolo de cunoștințe de psihologie pentru a stimula candidatul, în timp ce eu am scris de nesimțirea ălora care trimiteau CVuri egale cu zero, care nu se prezentau la interviu, cărora le lipsea buna creștere. Încă o dată, citește articolul sau varsă-ți frustrările în altă parte. Dacă așa citești și anunțurile de angajare… no comment.

    BTW, D, d, dacă schimbi adresa de email și numele (deși D sau d nu e nume!), schimbă și IPul. Se vede că ești aceeași.

    PS. Caută un site de recrutare cu care să te porcăi, aici nu rezolvi nimic.

  • d Posted 04/03/2016 02:15

    Imi pare rau, dar nu stiu ce adresa am pus prima oara. Nu sunt singura ca se foloseste de calculator si nu stau sa fiu atenta la un detaliu nesemnificativ, dat fiind ca e un comentariu pe internet. Nu o fac cu intentie. Felicitari ca ai IP-ul meu. Mare realizare. Sa iti zic sincer, nu sufar de complexe de inferioritate, din fericire. Dar sunt unele articole, care, daca le citesti mai cu cap, iti ofera o idee asupra personalitatii autorului. Articolul asta si raspunsurile oferite, modalitatea de exprimare, dar si anumite greseli gramaticale nu fac decat sa imi intareasca opinia. Astept cu nerabdare ziua in care voi intalni un om la interviu, nu un specialist HR sau recruiter, care totusi, sunt doua lucruri cat de cat diferite. Weekend placut.

  • Andres Posted 04/03/2016 02:48

    Of, dragă sweet teenager, mai ai de crescut. Nu ai înțeles nimic din ce am scris. Faptul că te iei de greșelile gramaticale arată, din nou, că habar nu ai ce am scris. Parcă vorbesc cu un roboțel stricat. 🙂
    Timpul le clarifică pe toate, vei vedea. Îți doresc exact ce îți dorești, nu altceva.

    PS. Vezi să nu întârzii la interviul ăla (e unul dintre sfaturile din articol).

    Weekend plăcut și ție!

Add Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.