Comentarii la: Intrebari fara raspuns

De: andres

andres — Fri, 06 Jan 2012 23:21:43 +0000

Pentru cei pe care nu-i inteleg si stiu ca au nevoie de ajutor.

De: cartonic

cartonic — Fri, 06 Jan 2012 23:10:19 +0000

pentru tine sau pentru oamenii pe care nu-i intelegi?

De: andres

andres — Fri, 06 Jan 2012 22:23:41 +0000

Pentru unii iubirea nu-i destul… din pacate. Sunt si lucruri de neinteles in viata asta si oameni care nu se pot face intelesi, oricat ar incerca. Poate ca sunt pierduti intr-o lume a lor. Eu as cam avea nevoie de un decodor… vreau sa inteleg…

De: cartonic

cartonic — Fri, 06 Jan 2012 21:45:18 +0000

Pe mine iubire ma scoate din orice stare. Sa stiu ca cineva ma iubeste ma face sa trec peste orice. In spatele unui barbat de succes sta o femeie puternica si mi se pare corect. N-as refuza ajutorul persoanei de langa mine pe considerente de orgoliu.
Si chiar daca persoana nu exista, viata, un lucru atat de minunat tot e un motiv pentru care sa treci peste orice. Mai vad cate un ratacit transformat in stire pe televizor care s-a spanzurat ca Maricica nu il mai iubea. Por che Maria?!

De: S

Thu, 05 Jan 2012 06:30:46 +0000

pai asta ziceam si eu….primul pas e sa accepte ca are nevoie de ajutor. si aici nu stiu daca il poate ajuta cineva 🙁

De: andres

andres — Wed, 04 Jan 2012 20:30:01 +0000

s, sunt perfect de acord! problema nu e asta, problema e cu cel care are nevoie de ajutorul tau si care nu-si recunoaste problema. aici e dilema, cum il facem sa vada problema, cum il puteam ajuta cand ceea ce facem si spunem il sperie? dileme…

De: andres

andres — Wed, 04 Jan 2012 20:27:56 +0000

andra, ai mare dreptate sa stii… si e cu atat mai greu cu cat te lupti ca persoana la care tii sa fie bine, sa o faci sa treaca peste tot greul. ajungi sa crezi ca e egosit, ca nu ii pasa, dar tocmai acei monstri ai durerii ii incetoseaza judecata… daca am putea face „abracadabra” si raul sa dispara, ce bine ar fi!

De: S

Wed, 04 Jan 2012 12:33:20 +0000

eu zic ca primul pas in a primi ajutor e sa iti faci curajul sa il ceri, al doilea pas e sa il ceri si al treilea pas e sa il accepti….si strecurat undeva intre e sa ai cui sa il ceri
….in rest cred ca totul vine de la sine

De: andra

andra — Wed, 04 Jan 2012 10:35:17 +0000

se pare că atunci când nu doreşte să se lase ajutat, condus spre un viitor care poate arăta bine, în ciuda angoaselor, spre un nou început aproximativ fericit, cred că noi, cei din imediata apropiere suntem cu adevărat neputincioşi. Am scris eu într-un post recent că nu putem face din monştri, zei, decât dacă ei au aceeaşi dorinţă cu noi, indiferent dacă e vorba despre monştrii durerii sau ai aparentei indiferenţe, care vine, de altfel, tot dintr-o cruntă durere…