You think you know the story. You think you know the place. Think again.

Ma asteptam la cu totul altceva atunci cand am auzit de The Cabin in the Woods. Un film terifiant, pusti obraznici macelariti printre copaci, casa bantuita, hai niste morti plimbareti si insetati de sange (romantica imagine, asa-i?). Un horror ca de Halloween-ul lui 2012. Nu a fost sa fie… a fost chiar mai mult. Am cam ras. E drept, nu m-a lasat sa dorm, desi l-am vazut cu mult dupa miezul noptii si cu lumina stinsa – asa cum se vede un horror, dar nici nu m-a speriat. Nici macar un geam spart, un robinet sarit, ceva, o sperietura mica, mica. Nimic. Imi vin in minte doar faze comice.

Si totusi, de ce mi-a placut acest film? Simplu. Pentru ca nu ma asteptam sa fie asa. E cel mai amuzant film (care se vrea) horror pe care l-am vazut. O echipa de oameni de stiinta (cel putin asa pareau la inceput) fac un experiment. Cobaii sunt niste adolescenti pusi pe distractie si care spera sa aiba un sfarsit de saptamana de milioane. Vor avea cu siguranta un sfarsit, dar nu de milioane! Nu intru in detalii aici. Ar fi dragut sa il vedeti si sa fiti luati prin minunata surprindere. Nu pot sa nu va spun insa ca filmul reuseste sa parodieze cumva filmele horror cu monstri de diverse feluri, marimi, culori, monstri iesiti din mintea bolnava a omului. Si, ca un fel de rasplata pentru vizionarea filmului, o avem la final pe minunata Sigourney Weaver. A reusit sa ridice filmul cu cateva puncte… asta inainte sa moara de tot. Acestea fiind spuse, astept impresii!

PS. Incep sa cred ca nu mai exista inspiratie pentru filme de groaza. Am zis!

The Cabin in The Woods (2012)

The post Horror prin padure… sau nu?! first appeared on Andreea Ban.