Dar nu despre MasterChef vreau sa vorbesc acum… sunt altii care se descurca mai bine la a comenta retete, concurenti sau juriu. Eu ma intrebam cum de au reusit oamenii aia sa croseteze retetele. De unde vin ideile? O reteta care sa aiba oul vedeta si care sa nu fie banala omleta, ou fiert sau ochi taranesc (altele chiar nu stiu) – cum rezolvi ecuatia asta? Am vazut oul la cel mai inalt grad de vedetism –  crud pe carne tocata – biftecul tartar cu bleah-ul de rigoare! Nu m-am incumetat sa gust si nu cred ca o voi face. Totusi, oul vedeta… Cate si ce retete sa stii pentru a iesi in evidenta, pentru a impresiona juriul? Dupa aceasta proba a urmat cea cu „luati de-aici chestii si compuneti o reteta minune”. Trebuie sa recunosc ca nu am niciun pic de talent in bucatarie. Fara o reteta nu as putea face nimic, o reteta pe care sa o citesc de multe ori si apoi sa o urmez pas cu pas pentru a ma asigura ca nu ratez ceva.

Ma inteleg bine cu bucataria, serios. In fiecare dimineata ma primeste la cafea, la una alta, dar nu am inca relatia aia simpatica din care sa iasa minuni gastronomice. Am spus inca! Bun. Sa ma intorc la partea cu ideile. In momentul in care s-au ridicat cutiile de pe ingredientele de baza pentru reteta improvizata, am incercat sa ma transpun in pielea concurentului. Am vazut alb. Nicio idee, ma rog, niciuna care sa sune a umbra de reteta.

Si totusi am zambit. Asa cum ei, cei care iubesc bucataritul reusesc sa vada dintr-o amestecatura de legume, carnuri, condimente, cele mai interesante si gustoase mancaruri, asa reusesc eu sa descopar povesti in cuvinte din cele mai fara sens. Daca mi s-ar da o cutie de cuvinte, asa amestecate si fara vreo legatura unul cu celalalt, as desena povesti intregi si fara sfarsit. Daca mi s-ar da culori as picta amintiri de demult sau inchipuite. Cred ca fiecare dintre noi vedem sens in ceea ce ne place sa facem. Unii vad minunatii de masini in piese auto, altii vad castele in piatra de rau, unii transforma sunetele banale in melodii de vis. Fiecare dintre noi avem acel ceva la care ne pricepem si ar trebui sa il urmam, sa il transformam. E visul pe care trebuie sa-l preschimbam in realitate, e talentul pe care trebui sa-l slefuim…

Poate ca nu ma pricep eu sa gatesc vreo reteta care sa te dea pe spate, insa as putea scrie povesti despre tot si orice. Si la urma urmei de ce as reinventa eu bucataritul cand sunt altii care l-au revolutionat. Nu de alta, dar imi tot cumpar carti cu retete care mai de care. Poate ca intr-o zi va voi uimi cu aventuri prin bucatarie!

The post Master of… first appeared on Andreea Ban.