Am notat cuvintele de mai sus pe caietul pe care mi-am scris poveștile săptămâna trecută. Aveam marea în față și valurile mi se agitau la picioare. M-ar fi luat cu ele. Și nu este o metaforă, erau atât de agitate că m-au pus la pământ nisip de câteva ori. Dar m-au inspirat.

Anul acesta a fost primul în care mi-am petrecut vacanța în Vamă. De fapt, am fost pentru prima dată în Vama Veche. Unii s-au mirat, vamaioții convinși, alții au strâmbat din nas. Dacă mi-ar fi spus cineva la începutul anului că voi petrece zece zile acolo, i-aș fi râs în față. Cum adică, eu? Vamă? Nu, domnule!

Cum am ajuns? Simplu. Revista de Povestiri a organizat un atelier de scriere creativă acolo, la malul mării. Cum aș fi putut să ratez ocazia? Mare, scris, citit. A fost ceea ce aveam nevoie pentru a mă deconecta, pentru a-mi colora gândurile în albastru și raze de soare.

Vama. Este locul despre care cântă Chirilă și ne place. Este locul în care am văzut oameni fericiți, da, chiar mi-am notat gândul acesta într-una dintre zile. În Vamă oamenii sunt fericiți, relaxați, sunt lipsiți de inhibiții și, zic eu, de gânduri gri. Odată ce intri în sat lumea, aerul, culorile se schimbă. E altă viață. Este o lume cum nu găsești în alte părți.

În Vamă sunt cărți. Plaja de carte, căsuța Nemira, căsuța Librarul sunt câteva locuri de unde poți cumpăra sau împrumuta cărți, asta dacă nu ai fost suficient de inspirat încât să-ți iei biblioteca cu tine. Da, știu, e greu să alegi o singură carte de vacanță! În Vamă sunt cele mai bune clătite și scoicile au perle. Bine, de fapt o singură scoică s-a dovedit a fi cu perle, dar au fost cinci. Ana cu părul roșu, cea care le-a descoperit, a devenit Ana magică. Tot în Vamă timpul stă. Zilele sunt lungi și nopțile calde. Cu cât trec zilele, cu atât te simți mai bine, de parcă are loc acea comuniune a ta cu natura, a ta cu oamenii și lenea zilelor, încerci să desenezi poveștile celor care bântuie pe străzi pentru ca apoi să uiți, să cauți compania mării și a nisipului.

Cioara perversă, La Pirați, La Canapele, nenea cu Nopți în Vamă, focurile de la Expirat, Stuful și oamenii beți gata să se rostogolească în nisip, nudiștii, Cherhanaua și minunile ei, umbrelele din stuf, Acolo, zânele cu flori în păr, cărțile și cititorii de peste tot. Aceastea toate sunt Vama Veche. Tu cel care ai fost în Vamă, ești de acord, nu-i așa? Pentru voi, restul, vă invit să o descoperiți. Veți fi surprinși! (sau poate nu)

Și în această săptămână am cunoscut oameni minunați, scriitorii de mâine. M-am regăsit într-un grup de oameni, pe cât de diferiți, pe atât de frumoși, calzi și talentați. Revista de Povestiri atrage oameni deosebiți și este, poate, cel mai frumos lucru care mi s-a întâmplat în ultimul an. Am mai spus-o și o tot repet pentru că, uneori, nu-mi vine a crede că mi se întâmplă…

Închei povestea prin a mulțumi Maestrului Marius Chivu pentru teme, pentru discuții, dar și pentru lecturile frumoase, povestiri din cartea pe care o va lansa luna viitoare, Sfârșit de sezon. Și le mulțumesc colegilor pentru bagajul de zâmbete și soare cu care m-am întors, dar și cuvintele pline de-nțeles: scoici negre clămpănitoare, meduze stelare, bucată de hârtie, eu nu mai merg niciodată cu adulți la mare, te fac din psihic, lăsați fiorii, pizza porno, capul de cerb, Sile. Da, cuvintele acestea sunt o poveste, povestea acestei veri, povestea noastră, a celor care ne place să desenam alte lumi din cuvinte.

*Voi reveni cu poveștile scrise.

Imagini aici >>

Sunlounger – Another Day on the Terrance

The post I’m a dreamer – cu gândul la Vama Veche first appeared on Andreea Ban.

Vama Veche – Epilog

Voua ce Vama Veche va place?

The post Saptamana VAMA VECHE first appeared on Andreea Ban.