Ma trezesc din somn in linistea noptii. Cuvintele lui plutesc in camera. Parca au fost aievea. Cuvintele lui sunt dorintele mele nerostite. As vrea… uneori as vrea sa fiu fericita. Nu ma gandesc mereu la asta pentru ca de obicei sunt. Dar se intampla sa-mi apara ingerul acela frumos, ingerul din vis, si imi dau seama ca vreau mai mult. Si e acolo, daca as intinde mana cred ca as reusi sa…

Iubirea. Ii zambesc. O strang la piept. Nu ma vrea. Azi nu ma vrea, tocmai azi cand o doresc atat. Imi doresc cel mai banal lucru de pe pamant. Sa ii pot spune ce simt. Dar dorinta mi se topeste in noapte si iubirea mea se duce naibii. Se face scrum. Imi fumez tigara si privesc trandafirul cum moare inca putin. I-a pierit culoarea si mie iubirea. Fumul se duce, pluteste deasupra strazii ca o chemare. Nici macar Gabriel nu se mai vede. Poate va veni in vis, macar el, caci tu ai uitat drumul. Poate ca…

My Angel Gabriel – Lamb

The post My angel Gabriel first appeared on Andreea Ban.

Si e bine, atat de bine… dar uneori uit si ma pierd printre ganduri. Ma las furata de cotidian, de ploile care cad reci si lipsite de zambet. De fapt sunt calde, de fapt isi stralucesc picaturile ca niste bijuterii fantastice, insa nu le vad. Si asa trec pe langa mine, pe langa noi, pierdem minuni, pierdem clipe care nu se vor mai intoarce nicicand. Dar ceva imi aduce aminte ca sunt indragostita si sunt dimineti in care privesc spre cerul ala fantastic de albastru si stiu ca pot vedea pentru totdeauna, pot iubi pana la el, la cer, si inapoi. Pot fi cine vreau si pot trai asa cum vreau. Acelea sunt momentele in care simt ca pot sa zbor si nu e nimeni care sa imi franga aripile…

Da, sunt indragostita de noaptea asta magica in care am pasit in luna mai. Sunt indragostita de trandafirul meu frumos care-si adoarme culoarea de undeva de sus. Sunt indragostita de cartile mele superbe care mi-au incantat sufletul candva sau care isi asteapta randul tacute. Sunt indragostita de o fotografie si de amintiri frumoase din alte vieti, alte timpuri. Sunt indragostita de scumpa mea de departe care ma priveste cum nimeni n-a stiut sa o faca. Sunt indragostita de oglinzile mele si imbratisarile care au fost si care vor fi, de vestile minunate pe care le-am primit.

Stiti cum e sa primiti o veste care sa va umple sufletul de bucurie? O veste pe care nu o puteti impartasi nimanui, desi ati vrea, desi simtiti nevoia sa o spuneti in stanga si in dreapta? E minunat!

Si sunt atat de indragostita! A venit vara cu alaiul ei de verde si culoare. As vrea sa o imbratisez pentru totdeauna si as mai vrea sa-mi pot imbratisa marea frumoasa si agitata, marea in care ma pierd in fiecare an cu gandurile toate si catre care tind tot restul timpului. Marea care ma asteapta an de an cu acelasi cantec care ma vrajeste, aceleasi valuri care ma imbratiseaza intr-un fel anume, de nedescris. Marea mea albastra care ma primeste cu toate framantarile si care stie sa le alunge pentru un timp… o viata?!…

E tarziu, prea noapte, prea somn. Alunec usor in vis si stiu ca peste cateva ore voi fi la fel de indragostita. De tine.

The post Tarziu in noapte first appeared on Andreea Ban.

Intr-o zi cu soare si cu nori ma intrebam ce ar trebui sa scriu pentru a mai face un pas catre stralucire… stiti voi, stralucirea aia sora cu succesul. Stralucirea pe care unii scriitori o capata in timp si, indiferent de cuvintele pe care le astern pe hartie, primesc laude, aprecieri si omuleti care sa le mangaie orgoliul de zei ai cuvantului. Si ma intreb cate cuvinte voi mai asterne pe foaia alba de word (ca hartia si pixul au devenit de mult straine) pana voi ajunge eu centrul unui univers si stelele vor gravita in jurul meu. Ani lumina? Zile cu soare? Nu stiu…

Spunea cineva intr-un film (unui scriitor in devenire) ca daca propria persoana nu iti este muza prea buna, atunci cauta in cei din jur personajul in jurul caruia sa construiesti povestea. Asa am facut mereu, am privit in jur si am combinat bucati de oameni astfel incat sa redau senzatii. Uneori las impresia ca eu as fi personajul principal, insa nu eu, ci noi suntem centrul povestilor mele. Oricat de diferiti am fi, la un nivel ne asemanam cu totii. Avem vise, avem dorinte, avem tristeti si ganduri cenusii. Avem caderi in gol dar si realizari marete. Iubim. Nu as putea alege o singura persoana in jurul careia sa cresc, sa-mi ridic propriul palat. Ar fi nedrept sa ridic un singur eu pe un piedestal cand sunt atatea eu-ri care-si merita sansa, isi merita portia de stralucire…

Si cum sa ma strecor intr-o lume atat de inghesuita? Intr-o lume in care uneori parca suntem inabusiti de atatea cuvinte? Mi-ar placea sa ma ascund pe o plaja pustie, sub o umbreluta de paie si sa trimit cuvinte in lume si lumea sa-mi raspunda cu glas de vant. Sa fiu centrul universului creat de mine… nu cred ca ar fi o lume mai iubita decat a mea… Si daca stau sa ma gandesc ca cineva a citit pana aici gandul meu, imi dau seama ca primul pas a fost facut. In universul asta fara margini iau nastere in fiecare zi universuri mici si luminoase. Poate ca al meu e deja aici, creste incet, incet. Raspunsul intrebarilor mele vine si el in soapta: cu rabdare.

Trandafirul meu respira alb si verde si uscat. Isi doarme somnul cel de dupa stralucire cu un zambet incremenit intiparit pe fiecare petala.

The post Parfum de trandafir uscat first appeared on Andreea Ban.