You said you could save him, but what kind of a life will he have? Aceasta este intrebarea in jurul careia se invarte povestea noului RoboCop. Nu stiu voi, dar eu am iubit primul RoboCop. Imi aduc aminte ca m-a fascinat ideea aceea de robot cu suflet sau, ma rog, creier de om. Lucru la care nu m-am gandit atunci, dar a fost scos in evidenta foarte bine in acest remake, este tocmai latura umana a robotului.

Lui Alex Murphy i s-a oferit un fel de nemurire. Minunat am zis acum niste ani. Acum am picat putin pe ganduri. Cine ar putea accepta o astfel de viata (daca se mai poate numi asa)?

Povestea este cea pe care o stiti cu totii, cei care ati urmarit filmul din 1987 (ce de ani au trecut!). Murphy, tata si sot iubitor, dar si politist-model, este grav ranit intr-o explozie pe care a provocat-o un infractor pe care il cauta. Omnicorp Corporation, fiind intr-un moment de cumpana in care aveau nevoie de simpatia maselor, cauta sa dea viata robotilor, sa le dea constiinta fara de care nu erau in stare sa faca diferenta intre bine si rau. Accidentul lui Murphy este binevenit. Mai departe, este doar o chestiune de timp pana ce fostul politist devine spaima infractorilor din Detroit.

Nu o sa va zic ca, vai, o sa vedeti ce nu ati vazut. Nu. Filmul este previzibil. Binele invinge raul. Ceea ce mi-a placut in mod deosebit la acest film, a fost accentul pus pe detalii, pe sentimente. Nu m-am intrebat inainte cum arata RoboCop pe interior. Din cate imi aduc aminte, in primul film din Murphy ramasese doar creierul si fata. De aceasta data, Murphy are in plus plamanii si o mana. In momentul in care l-am vazut pe minunatul RoboCop cum se desface si din el raman doar capul, plamanii si mana dreapta, mi s-a taiat respiratia. Se intampla uneori sa indragim un personaj atat de mult, incat sa incercam sa ne imaginam cum ar fi daca… in acest caz a fost un sentiment ravasitor.

Inca o bila alba am pentru costumul futurist pe care i l-au facut lui Robi (m-a dus cu gandul la Spiderman cel negru si rau), asortat cu motocicleta luata parca din garajul lui Batman. Imaginea pe care o oferea publicului era perfecta. Pana la urma asta era RoboCop pentru Omnicorp, un produs de marketing si in niciun caz un „individ” care sa trimita infractorii dupa gratii.

RoboCop este un film care merita vazut. Desi pare film pentru baietei, cu roboti si toate cele, as zice ca e mai degraba o drama. Drama unei familii, a unui tata care pentru familie reuseste sa dea peste cap planuri malefice. Daca vreau o continuare? Evident!

RoboCop (2014)

The post RoboCop, dragule, bine ai revenit! first appeared on Andreea Ban.

Danger is real. Fear is a choice.

Am vazut After Earth acum ceva timp, insa nu am simtit nevoia sa scriu despre el. A fost slab. Dar pentru ca am scris despre Oblivion (film din care am ramas doar cu ideea ca lui Tom ii sade bine cu numele Jack), trebuie sa scriu si despre filmul lui Will Smith. De fapt, e filmul fiului, ca tatal e mai mult… ghost in acest film (si la propriu si la figurat).

Intr-un viitor post-apocaliptic (suna cunoscut genul de film, nu?!), adica la 1000 de ani de la cataclismul care i-a fortat pe oameni sa paraseasca Pamantul, Cypher (Will Smith) si al sau fiu, Kitai Raige (Jaden Smith), aterizeaza fortat pe aceasta planeta aflata in clasa de risc maxim (culmea!). Nu stiu cum se face ca cei doi sunt singurii supravietuitori ai acestei prabusiri si mai marele si tarele Cypher e ranit grav. Cine trebuie sa salveze situatia? Cel mic, desigur (ca un Praslea care este).

Relatia tata-fiu este foarte tensionata la inceputul filmului, motiv pentru care tatal il ia pe cel mic pentru a petrece mai mult timp impreuna. Intamplarea face ca, odata cu prabusirea pe aceasta planeta ingrozitoare, cel mic sa ia carma situatiei. Adica cum, doar e fiul lu’ ta’su, sa fim seriosi! Daca tatal a putut sa devina ghost, atunci poate si el, doar ii curge prin vede acelasi sange (si la propriu si la figurat – ce-mi mai place sa spun asta!).

Pustanul nostru, dornic sa-si dovedeasca iscusinta, pleaca in misiune. Trebuie sa ajunga din punctul X in punctul Y, intr-un anumit timp, pentru a face rost de emitatorul pe care il pierdusera atunci cand s-au prabusit. Sa zica cineva ca nu e ca un drum initiatic, stiti voi, cum am invatat de prin povestile cu Feti-Frumosi! Avem aici toate elementele: costum magic care isi schimba culoarea in functie de temperatura si de nivelul de (cum sa spun?) pericol, are o arma multifunctionala, are trusa de prim-ajutor si mai are un prieten nou-nout care ii este alaturi la nevoie si pana la final (nu va zic al cui!). Kitai poate pleca in gradina ursului fara probleme.

Si ca tacamul sa fie complet, avem si un zmeu, adica Ursa, un extraterestru care miroase frica si care e gata-gata sa-l pape pe baiat, ca pe tata nu poate – doar e ghost. Dar cine reuseste sa elimine frica in ultimul moment? Pam-pam! Nu va zic, ca sa nu stric mai marea surpriza, dar va asigur ca va veti prinde de la bun inceput. E unul dintre cele mai previzibile filme vazute in ultimul timp.

Si totusi, ideea filmului mi s-a parut geniala. Nu am de gand sa o comentez, sa o descos, cred ca spune tot ce ar trebui sa spuna:
Fear is not real. The only place that fear can exist is in our thoughts of the future. It is a product of our imagination, causing us to fear things that do not at present and may not ever exist. That is near insanity. Do not misunderstand me danger is very real but fear is a choice. We are all telling ourselves a story and that day mine changed.

In plus, si e un mare plus, mi-au placut imaginile, lumea desenata in acest film. Alaturarea Pamantului necalcat de picior de om (de 1000 de ani) si a noii „locuinte” a omenirii, Nova Prima, a fost de nota 20. Pentru acestea, trebuie neaparat sa vedeti filmul. A, si trebuie sa aflati daca printesa (tatal – ghost – Smith) e salvata la final. De fapt, sa vedeti cu ochisorii vostri, ca de aflat sunt convinsa ca ati aflat deja.

Sa ma iertati daca am batut campii in cele de mai sus, dar am vazut filmul acum cateva saptamani si nu a fost unul care sa ma imbie la scris (cel putin nu un scris serios). Va recomand totusi sa… de fapt nu, va intreb doar daca l-ati vazut si ce impresie v-a lasat. Credeti ca Smith-fiul va calca pe urmele tatalui? Mie mi-ar placea. Will Smith e genial (in alte filme) si merita sa-i fie dus mai departe numele…

After Earth (2013)]

The post Inapoi in viitor cu cei doi Smith, tatal si fiul first appeared on Andreea Ban.

Iata RObotii din nou. Probabil i-ati vazut deja – eu abia acum m-am amuzat: RObotzi.S01.Ep23.Destin

The post Taaaaci ca-s ROboti first appeared on Andreea Ban.