Danger is real. Fear is a choice.
Am vazut After Earth acum ceva timp, insa nu am simtit nevoia sa scriu despre el. A fost slab. Dar pentru ca am scris despre Oblivion (film din care am ramas doar cu ideea ca lui Tom ii sade bine cu numele Jack), trebuie sa scriu si despre filmul lui Will Smith. De fapt, e filmul fiului, ca tatal e mai mult… ghost in acest film (si la propriu si la figurat).
Intr-un viitor post-apocaliptic (suna cunoscut genul de film, nu?!), adica la 1000 de ani de la cataclismul care i-a fortat pe oameni sa paraseasca Pamantul, Cypher (Will Smith) si al sau fiu, Kitai Raige (Jaden Smith), aterizeaza fortat pe aceasta planeta aflata in clasa de risc maxim (culmea!). Nu stiu cum se face ca cei doi sunt singurii supravietuitori ai acestei prabusiri si mai marele si tarele Cypher e ranit grav. Cine trebuie sa salveze situatia? Cel mic, desigur (ca un Praslea care este).
Relatia tata-fiu este foarte tensionata la inceputul filmului, motiv pentru care tatal il ia pe cel mic pentru a petrece mai mult timp impreuna. Intamplarea face ca, odata cu prabusirea pe aceasta planeta ingrozitoare, cel mic sa ia carma situatiei. Adica cum, doar e fiul lu’ ta’su, sa fim seriosi! Daca tatal a putut sa devina ghost, atunci poate si el, doar ii curge prin vede acelasi sange (si la propriu si la figurat – ce-mi mai place sa spun asta!).
Pustanul nostru, dornic sa-si dovedeasca iscusinta, pleaca in misiune. Trebuie sa ajunga din punctul X in punctul Y, intr-un anumit timp, pentru a face rost de emitatorul pe care il pierdusera atunci cand s-au prabusit. Sa zica cineva ca nu e ca un drum initiatic, stiti voi, cum am invatat de prin povestile cu Feti-Frumosi! Avem aici toate elementele: costum magic care isi schimba culoarea in functie de temperatura si de nivelul de (cum sa spun?) pericol, are o arma multifunctionala, are trusa de prim-ajutor si mai are un prieten nou-nout care ii este alaturi la nevoie si pana la final (nu va zic al cui!). Kitai poate pleca in gradina ursului fara probleme.
Si ca tacamul sa fie complet, avem si un zmeu, adica Ursa, un extraterestru care miroase frica si care e gata-gata sa-l pape pe baiat, ca pe tata nu poate – doar e ghost. Dar cine reuseste sa elimine frica in ultimul moment? Pam-pam! Nu va zic, ca sa nu stric mai marea surpriza, dar va asigur ca va veti prinde de la bun inceput. E unul dintre cele mai previzibile filme vazute in ultimul timp.
Si totusi, ideea filmului mi s-a parut geniala. Nu am de gand sa o comentez, sa o descos, cred ca spune tot ce ar trebui sa spuna:
Fear is not real. The only place that fear can exist is in our thoughts of the future. It is a product of our imagination, causing us to fear things that do not at present and may not ever exist. That is near insanity. Do not misunderstand me danger is very real but fear is a choice. We are all telling ourselves a story and that day mine changed.
In plus, si e un mare plus, mi-au placut imaginile, lumea desenata in acest film. Alaturarea Pamantului necalcat de picior de om (de 1000 de ani) si a noii „locuinte” a omenirii, Nova Prima, a fost de nota 20. Pentru acestea, trebuie neaparat sa vedeti filmul. A, si trebuie sa aflati daca printesa (tatal – ghost – Smith) e salvata la final. De fapt, sa vedeti cu ochisorii vostri, ca de aflat sunt convinsa ca ati aflat deja.
Sa ma iertati daca am batut campii in cele de mai sus, dar am vazut filmul acum cateva saptamani si nu a fost unul care sa ma imbie la scris (cel putin nu un scris serios). Va recomand totusi sa… de fapt nu, va intreb doar daca l-ati vazut si ce impresie v-a lasat. Credeti ca Smith-fiul va calca pe urmele tatalui? Mie mi-ar placea. Will Smith e genial (in alte filme) si merita sa-i fie dus mai departe numele…
After Earth (2013)]
Add Comment