Don’t believe the fairy tale.

A fost odată ca niciodată, a fost o prea-frumoasă zână. Mai târziu, orbită fiind de iluzia iubirii, și-a pierdut aripile. Maleficent a devenit zâna cea rea.

Îmi plac poveștile și, mai mult, îmi plac filmele care au la bază povești ale copilăriei. Frumoasa din pădurea adormită mi-a fost una dintre preferate. Ba chiar este animația pe care o am și acum pe casetă video. Nu vă spun de câte ori am văzut-o, căci veți râde. Aproape că știam fiecare scenă, fiecare replică… Nu m-am gândit însă niciodată la povestea zânei întunecate. Aceasta trebuia să fie rea, urâtă și învinsă la final. Asta era atunci.

Acum, când cineva a privit povestea din alt unghi și a pus-o pe marele ecran, totul a căpătat sens. Frumoasa a rămas undeva pe margine și avem de-a face cu Și Mai Frumoasa Fată Zână Rea, care până la urmă nu e atât de rea.

Angelina Jolie reușește să dea viață unui personaj negativ într-un mod magistral. Da, Maleficent, zâna întunecată, cu toiag și coarne, cu lumina aceea verde, infernală, ce o-nvăluie și corbul ce-i stă mereu alături este acum personaj principal. Ideea mi s-a părut genială, deși parcă aș fi vrut mai mult. Mai multă răutate, mai mult din vrajitoarea malefică. Parcă a trecut prea repede (acest repede e relativ, au fost vreo 16 ani acolo) de la dorința de răzbunare la aceea de a salva Bestiuța. Începutul filmului mi-a plăcut foarte mult, construcția personajului, interpretarea impecabilă a Angelinei. Dar la un moment dat firul s-a rupt. Maleficent trebuie să aștepte acei 16 ani pentru a se bucura de răzbunare. Nu știa, draga de ea, că timpul ne schimbă, ne sucește, ne transformă. S-a transformat și ea.

Alături de Angelina au mai fost Sam Riley, în rolul simpaticului Diaval (probabil s-au gândit la „diavol” cu acest nume – o alegere inspirată), și Elle Fanning – o Aurora cu zâmbet, gingașă, dar cam atât. Personajele au pălit toate în fața Întunecatei, și ce întunecată! Râsul ei răsunător, roșu, privirea de gheață, chipul alb, aripile-i puternice, toate astea o ridică la rang de zeitate. Poate doar decorurile să se apropie de ea, ținutul Moors cu strălucirea-i minunată.

Vă recomand Maleficent. Mi-ar fi plăcut să fie mai mult Maleficent și nu Beneficent – cum am auzit că îi spun cinefilii. Dar, na, nu le puteam avea pe toate. Și vorba aia, e un film cu A.G., trebuie să se bucure și cei mici de el. Un film frumos, o poveste în care te poți pierde pentru o oră și jumătate pentru ca la final să mai vrei. Poate că Angelina ne va încânta pe viitor și cu alte interpretări de acest gen. În viitorul apropiat, că dacă va trebui să așteptăm alți patru ani…

Maleficent (2014)

Neapărat să ascultați melodia asta:

Lana Del Rey – Once Upon A Dream

Mai mult: Adaptarea basmului clasic Disney, cu Angelina Jolie în rol central, a strâns 70 de milioane de dolari la debut.

The post Maleficent, zâna cea rea cu zâmbet roșu first appeared on Andreea Ban.

If you think you know the story, you don’t know Jack.

Jack si vrejul de fasole s-a intors intr-o versiune noua, minunata! Cred ca e unul dintre putinele filme la care nu am avut asteptari, ba chiar am fost putin dezamagita de faptul ca e 3D. Nu imi plac ochelarii si pace! Cu toate acestea filmul m-a luat prin surprindere.

Povestea o stim cu totii, fasolica, vrej, baiat care se catara spre cer, urias(i)… Si totusi, in momentul in care Jack o vede pe frumoasa regatului, adica printesa, povestea noastra capata o nuanta romantica si cu iz de aventura. Amandoi se dadeau in vant dupa legende (dupa cea a uriasilor in mod special) si in cautare de aventuri. Destinul (al naibii destin!) face ca fata sa fuga de la palat si, cum se pune pe furtuna, bate la usa baiatului nostru.

Nu numai ca norocul a dat peste Jack in momentul in care printesa ii trece pragul, dar se intampla sa ii poata darui acesteia aventura vietii ei. Scapase o fasolica in podea si cum ploaia ii patrundea in casa gaurita, aceasta se uda si iata vrejul! Casa, dupa ce ca era vai mama ei, este luata pe sus de vrej si dusa la ceruri cu tot cu Isabella cea minunata in interior. Si restul e… galagie. Nu stiu cum sa va spun, dar filmul mi-a dat o stare atat de ciudata, de agitatie, mai ceva ca filmele de genul Die hard. Mi-a taiat respiratia. De aici si entuziasmul cu care vi-l recomand. A reusit sa-mi intre pe sub piele, asa cum vrejul s-a ridicat dintr-o boaba mica de fasole si s-a dus la nori.

Mi-a placut foarte mult Jack. Desi Nicholas Hoult este la a doua premiera pe marile ecrane luna aceasta (prima fiind Warm Bodies), nu am avut deloc senzatia ca il am in fata pe R. Rolul lui Jack i s-a potrivit ca o manusa de la inceput si pana la final. Printesa – frumusica, simpatica, usor salbatica. Perfecta. Dar, mai mult decat cei doi porumbei, mi-a placut Elmont, minunatul, fascinatul, superbul Elmont. Sincera sa fiu, nu l-am recunoscut pe Ewan McGregor in acest rol (sa-mi fie rusine!), desi figura lui imi era atat de cunoscuta. O fi salvat Jack printesa si situatia, dar Elmont a dat o lumina aparte filmului. (Oftat prelung!)

Desi filmul sta bine la capitolul efecte speciale, nu am inteles de ce totusi uriasii arata ca in jocurile pentru baietei… adica pe calculator. Cred ca puteau fi facuti mai aproape de realitate, daca pot spune asa, si mai mult infioratori decat scarbosi. Da, sunt ataaaat de scarbosi. Bleah!

Jack si uriasii cei multi fac echipa buna. Redau viata unei povesti prafuite. O scot din sertarul cu vechituri si o arunca in lume ca pe o declaratie de curaj. Pune in cui regulile si traditiile invechite, astfel ca baiatul de tara, fermierul, ajunge la inima si mana fetei (mai usor la inima decat la mana, dar na, povestea!). Va recomand acest film. Are o doza mare de energie si nu te lasa sa respiri pana la final!

Jack the Giant Slayer (2013)

The post Jack cel curajos si uriasii first appeared on Andreea Ban.

Vei adormi si apoi te vei trezi. Va fi ca si cum acele ore nici n-ar fi existat.

Sleeping Beauty nu este filmul la care ma asteptam cu toate ca am vazut trailerul si stiam in mare parte despre ce ar fi vorba. De fapt, nu imi dau seama la ce ma asteptam. Cand spun Frumoasa Adormita ma gandesc la povestea frumoasei pe care o salveaza printul, frumoasa adormita de catre vrajitoarea cea rea si uitata intr-un turn. Printul o saruta, ea se trezeste din “somnul cel de moarte” si au trait fericiti pana la adanci batraneti.

Ei bine, in varianta moderna a povestii, frumoasa noastra este prostituata. Lucy este studenta, munceste pentru a se intretine, face voluntariat la sectia de cercetari medicale a universitatii, se “vinde” prin baruri barbatilor care o doresc… Faptul ca nu intotdeauna o facea pentru bani, m-a cam pus pe ganduri. Era sau nu prostituata? Raspunsul a venit repede. Ea isi gaseste un job ceva mai deosebit, lucreaza in timp ce doarme. “Minunat” ar spune unii, insa privind partea tehnica, minunatul se evapora subit. Intr-o camera numita “sleeping beauty chamber” Lucy doarme, drogata, in timp ce barbatii profita de ea, iar a doua zi totul dispare. Nu isi mai aminteste nimic. Si este platita. (restul recenziei este aici)

Va recomand acest film… posibil sa il gasiti interesant. Altfel, va rog sa nu dati in minte cu diverse! 😛

Sleeping Beauty (2011)

The post Poveste pentru cei mari first appeared on Andreea Ban.