I am not a hero. And if you’re smart, that scares you. Because I have nothing to lose.

Tom Cruise. As putea sa zic chiar The Tom Cruise, unicul, minunatul, mirobolantul. Imi era dor de el si fetisoara lui simpatica, de acel omulet cu o tona de curaj, bataios si politicos in acelasi timp. Inca imi da senzatia ca dupa ce loveste pe unul sau altul, se opreste o clipa pentru a-si cere scuze. Da, e simpatic el asa. Nu da pe-afara de talent, dar zambeste frumos.

Tom Cruise – Jack Reacher e alta poveste. E o noua poveste… sau mai putin noua daca luam in considerare faptul ca povestea – cartea – a fost scrisa de catre Lee Child in 2005. Aha, aceasta este o alta ecranizare. Noroc ca s-au scris carti, altfel s-ar duce naibii industria cinematografica! Asa, Jack Reacher e mai mult Tom Cruise. Adica, Tom al nostru a pus foarte mult din el in personaj. Si a mai pus o doza de Mission Impossible, de Die Hard si mai spuneti voi filme cu urmariri, impuscaturi, cazuri imbarligate. Nu vreau sa dau cu filmul de pereti. Mi-a placut. Cam prea mult as spune, dar asta se datoreaza carismei domnului Cruise si in niciun caz lui Reacher.

Jack Reacher este singurul care poate rezolva misterul a 5 crime comise de un oarecare James Barr. La inceput nimic nu se leaga (sau se leaga prea bine). Detaliile sunt puse la punct, dovezile sunt toate pe masa. Dar un detaliu e in plus si Reacher, cu spiritul lui observator, se agata de el, il analizeaza, il intoarce pe toate partile pentru ca apoi sa-l arunce pe masa cu un „Stiam eu!” sclipindu-i in ochiul de Hawkeye. Criminalul nu e chiar criminalul, desi e criminal. Situatia se schimba. Dupa ce isi face rolul de ganditor, Jack Reacher trece la actiune si acum nimic nu-l mai poate opri, pentru ca, dupa cum a spus, nu mai are nimic de pierdut.

Si este un moment in film, un moment de „privit in ochi”, momentul in care el, baiatul bun devine baiatul rau banuit fiind pentru o crima. Acel moment mi s-a parut genial, mi-a dat senzatia ca situatia s-a rasucit cu 180 de grade, un fel de intoarcere cu frana de mana. Au fost cateva secunde in care telepatia a functionat, dar a functionat eronat si de aici sa vedeti alergatura, urmariri, tamponari. Chestiuni normale in filmele de actiune. Dar a fost o faza, cea care apare si in trailer, pe care trebuie sa o mentionez. Reacher coboara din masina si se pierde in multime. Domnul de langa el ii da sapca, multimea il ascunde. E de milioane scena asta, ca si zambetul domnului in autobuz.

Va recomand filmul, are de toate prin el. Actiune, mister, baieti frumosi, fata draguta, fata prostuta, baieti rai, masini, bustul lui Cruise (care ma duce cu gandul la minunatul Far and Away cu Nicole Kidman). Daca ati citit cartea (cartile) lui Lee Child, nu va asteptati la prea multe. Se pare ca filmul nu se ridica la nivelul cartii de nicio culoare, personajul Reacher e de fapt o matahala de vreo 2 metri. Nu ma pot pronunta in privinta aceasta deoarece nu am citit cartea… iar filmul nu m-a convins sa o fac. In plus, e a 9a carte din serie. Adica, helllooou!, de ce a 9a carte?! Macar nu va fi vreo serie. Sper!

Astept impresii dragilor, mai ales daca ati citit povestea scrisa de Lee Child. Sunt curioasa sa aud si alte pareri.

Jack Reacher (2012)

PS. Coloana sonora e superba! Drop The Lime – State Trooper e de ascultat pe repeat.

The post Un Tom Cruise. Un glont. Un Jack Reacher first appeared on Andreea Ban.

Optimista din mine ar spune ca da, atat… pentru ca ce va urma va fi intr-un fel. Dar cum zilele astea mi-am uitat optimismul undeva intr-o cutie, vad exact ce am primit. Un alt film de actiune cu alergatura, explozii, impuscaturi, cateva pupaturi si mai nimic impresionant. Si cine e „the Bond girl”? M, fata cu tatuaj sau fata care-l impusca?

Totusi, au fost cateva faze pe care trebuie sa le mentionez: genericul este de exceptie. Vocea Adelei impletita cu imaginile acelea fluide dau o stare ciudata, euforica. Te pregatesc pentru ceva spectaculos. Dar spectaculosul intarzie sa apara. Mi-a mai placut foarte mult prestatia lui Javier Bardem, aceasta ducandu-ma cu gandul la Jokerul lui Christopher Nolan. Are niste replici si gesturi de iti pica fata… ca sa nu mai spun de momentul in care ii pica fata (vedeti filmul neaparat, faza e de milioane!)

Bun. Cam atat despre Bond – James Bond. Prea mult tam-tam pentru prea putin. Cel mai bun Bond al tuturor timpurilor, spuneau ei. Ei da? Serios? – zic eu. Astept impresii.

Skyfall (2012)

The post Baiatul de la Skyfall sau Bond – James Bond first appeared on Andreea Ban.

Listen to me very carrefully, Kim… the first movie was very successful, so your mother is going to be taken.

Daca ar fi sa rezum Taken2 la o singura fraza, cea de mai sus este perfecta! Acest Taken2: Teroare in Istanbul a reluat povestea primului film, nu neaparat pentru ca o cerea, ci pentru ca a avut succes si a incercat sa repete figura. De ce sa nu fie mulsa vaca pana la capat?!

La prima vedere filmul e bun. Liam Neeson isi ia rolul in serios, asa cum stie el mai bine. E baiatul bun, dar al naibii de rau si da cu toti banditii de pamant. Daca s-a intamplat sa vedeti primul Taken (si cred ca sunt foarte putin cei care nu l-au vazut inca), atunci lucrurile nu mai sunt chiat atat de minunate. E ca si cum actiunea, aceeasi actiune, s-ar muta dintr-un oras in altul. Are loc o rapire si fostul agent CIA, Bryan Mills, trebuie sa salveze situatia, aceasta situatie fiind familia. Daca o salveaza? Ei bine, da. Nu e niciun secret in faptul ca Neeson e un fel de Bruce Willis cu al sau Die Hard, pur si simplu nu vrea sa moara. Dar, pentru cei care ati ridicat spranceana asupra dezvaluirii finalului, va spun ca nu aceasta este important, ci drumul pana la final. Filmul e de vazut, dar nu va asteptati la cine stie ce. Asta daca ati vazut de curand prima parte. Altfel, incercat sa nu va aduceti aminte de actiunea de acolo… Vizionare placuta!

PS. Finalul ramane deschis si de aceasta data. Oare de ce exista tendinta aceasta de a lungi un film un alte si alte parti? Daca vrem seriale, pai ne uitam la seriale… Ce parere aveti?

Taken2: Teroare in Istanbul (2012)

The post Teroare (previzibila) in Istanbul first appeared on Andreea Ban.

Banlieue13 (2004)

PS. Coloana sonora e de nota 20!

The post Banlieue13 – In suburbii first appeared on Andreea Ban.