Şi nimic nu mai contează
Afară de ploaia care cade,
Ploaia care plânge în neştire
Amintiri de ieri,
Vise de mâine.

Cade încet şi rece dintr-un cer
Greu de atâta cenuşiu,
O ploaie desenată parcă
Pentru ochii mei.
Se scurge pe geamul uşor crăpat
Şi alunecă spre mine…
O privesc cu privirea rătăcită.
Se ridică în valuri de furie,
Mă învăluie ca o furtună
Şi frunze de toamnă îmi zgârie
Obrajii, picături de apă
Îmi lovesc pleoapele
Şi buzele…
E furtună. Mi-e frig.
Un ţipăt mut încearcă să
Se strecoare afară,
Dar furtuna mă îneacă.

Tresar din visul care mi-e
Coşmar şi furtuna se retrage
Într-o ploaie liniştită de vară.
Ochii îmi rămân pironiţi în tavan…
Mi-e teamă să-i închid.
Mi-e teamă de furtuna care mă pândeşte
Şi tu nu eşti alături…

Andres 

Foto

The post Furtuna de ganduri first appeared on Andreea Ban.

Priveste-ma prin ochii mei,

Vara. Soarele se topeste in mare. Stam pe plaja unul langa celalalt, stam si privim cum soarele aprinde marea. Valurile se sparg lenese la mal, unul dupa celalalt, iar si iar… Te privesc si-mi las capul pe umarul tau. Un zambet ti se asaza in obraz si soarele dispare in mare.

Ploaie. Mi-am uitat umbrela undeva. Era aici, in geanta. Imi scapa printre dinti cuvinte urate. Bluza mi se lipeste de corp si simt cum parul o ia razna. Salbatic. Nesuferit. As vrea sa nu fi ajuns atat de repede, sa nu trebuiasca sa te astept. Poate ar trebui sa plec, sa-mi ascund infatisarea plouata de ochii tai frumosi. Meriti mai mult. Apari de nicaieri si ma iei in brate. Ma adori chiar si asa cu rimelul scaldat de ploaie, cu apa siroindu-mi prin plete. Imi vine sa plang de ciuda ca nu pot fi mereu perfecta, ca nu iti pot oferi faptura luminoasa pe care o meriti. Dar ma saruti. Imi saruti buzele si obrazul. Imi spui ca sunt frumoasa si plecam in lume… Orasul ne inghite in splendoarea lui lichida, colorata, galagioasa.

Somn. Te privesc cum dormi. As vrea sa te vezi prin ochii mei. Te-ai iubi si tu. Te-ai iubi, te-ai adora, te-ai minuna. Incerc sa nu adorm pentru ca dimineata visul dispare. Soarele alunga magia. Ii spun mereu sa mai stea putin de dupa colt, sa ma lase sa te mai imbratisez o data. Dar clipa se duce si visez la tine asa cum esti cand esti in vis…

Senzatii. Pielea mi se infioara la atingerea ta. Sunt dezbracata de orice gand. Dorintele sunt stranse toate intr-un buchet aruncat departe. Vreau ca vocile sa taca. Sa fiu cu tine. Alung tot. Camera e goala de vise, de vorbe, de lumina. Suntem doar noi. Degete impletite si respiratie sacadata. Fasii electrice imi trec pe spate. Gandurile se lupta sa revina, sa preia controlul. Atingerea ta le tine departe. Privirea ta ma tulbura. As rosti intrebari, as da raspunsuri, dar cuvintele sunt inghetate. Doar buzele tale ma readuc la viata…

Dimineata. Cer senin de primavara. Iubirea isi asteapta randul. Ar vrea sa mi se aseze in zambet, in privire. O las acolo, intr-o fotografie. Urla sa iasa. Vrea sa vina cu mine. Ii arunc o privire trista si intelege. Nu acum… Iubirea nu e pentru mine acum. Poate mai tarziu. Poate in alta viata. Nici primavara nu mai vrea sa vina, desi cerul o cheama, o alinta. Nu vrea si pace. Poate maine. Poate in alta zi cu soare…

Te privesc pe tine prin ochii tai, spune melodia. As vrea sa te privesti prin ochii mei. As vrea sa vezi…

Ascult melodia asta de cateva zile. O mie de ganduri ma incearca. Amintiri ale zilei de maine, dorinte venite de ieri. Nu mai sunt eu. Mi-e dor de mine. Mi-e dor de tine. Mi-e dor pana in vis si inapoi.

Grimus – Priveste-ma

The post Inchide ochii… first appeared on Andreea Ban.

Un gand frumos pentru voi femei frumoase, mame iubite! Un gand impletit cu toate florile primaverii… un camp de lalele, de zambile, de narcise, de ghiocei si viorele… Un gand cu raze aurii si imbratisari.

La multi ani!

The post Cu drag, de 8 martie… first appeared on Andreea Ban.

Si acum sa ascultam o melodie! Neaparat pe repeat.

The post Priveste cerul… first appeared on Andreea Ban.

Cenusiul isi pica tristetea de undeva de sus si norii ne amesteca gandurile si dorintele intr-un cosmar prelung. Orasul e o fotografie alb-negru, imaginea unui cimitir de vise, de iubiri. Incerc sa vad primavara undeva, intr-un colt de piata, pe taraba unei tiganci, in ghioceii rupti cu lacomie de prin paduri. Dar nu, verdele e departe. Primavara e inca inghetata intr-o toamna tarzie.

The post Mi-e dor de soare! first appeared on Andreea Ban.

Aseara, in drum spre casa, era un baietel care tipa din toti plamanii lui micuti. Se tot chinuiau parintii sa ii faca pe plac pana au renuntat. Si copilul a tacut cand s-a vazut neglijat. Cred ca a fost primul copil tipator care a reusit sa ma faca sa rad. Intreba din minut in minut „cand coboram?” (din troleu) si apoi, cand mama i-a spus „hai, acum trebuie sa coboram” s-a impaiat brusc si a intrebat „da’ de ce?! nu vreau!”. Am ras atunci si i-am compatimit pe acei parinti care nu mai aveau putere sa ii raspunda la intrebarile pline de energie…

Si e plin parcul de astfel de copii. Tipatori care mai de care mai variate. Cred totusi ca ei ne umplu viata de bucurie. Prin ei reusim sa ne retraim fericirile marunte. Ei ne ajuta sa nu uitam nicicand ce inseamna sa te bucuri de viata. E minunat sa stai sa ii privesti pur si simplu, sa iti aduci aminte ca odata, acum o viata, ai fost si tu asa. Un zambet. O raza de soare.

The post Zambete de primavara first appeared on Andreea Ban.

Ma leaga multe amintiri de acel loc si de fiecare daca cand ajung acolo ma intorc parca in timp. Sunt din nou micuta, prietenii ma striga sa ies la poarta. Visam impreuna la viitorul minunat care ne asteapta si imbratisam toate stelele cu o privire. Acolo, la capatul meu de lume, se afla cea mai frumoasa stea. Este mai luminoasa ca oriunde altundeva, este a mea cum nu va fi a nimanui. Si acolo am promis ca nu voi duce niciodata vreun el daca nu este acel el. Nu am simtit niciodata nevoia de a-mi imparti minunatia de loc, cel putin nu pana acum… cu niciun iubit, nici macar cu prietenii. Ciudat… Sa fie o doza de egoism? Ma intreb daca voi putea si voi avea ocazia vreodata sa imbratisez iubirea sub cerul meu frumos, langa marea mea cea mica. Probabil, daca se va intampla, o voi face pentru totdeauna. Ma voi pierde intr-o imbratisare fara sfarsit, intr-un zambet cald si luminos. Stelele vor fi martori muti ai unei iubiri de vis, iubirea mea pana la cer si inapoi. Si cand vom reveni pe pamantul asta mic din imbratisarea noastra, marea, doar ea, ne va mangaia fruntile senine si ochii indragostiti.

Ieri cerul meu era albastru. Primavara plutea in aer si prin copacii albiti de flori. Puisorii cei galbui (foto) isi piuiau primele clipe de viata. Am fotografiat primavara cu ochiul mintii si am asezat-o intr-un nou sertar al amintirii. Nicaieri altundeva nu voi avea parte de un cer mai frumos, de un soare mai cald, de un timp numai al meu…

The post Tablou de primavara first appeared on Andreea Ban.

Sunt nopti in care adorm incercand sa alung orice gand, sa pasesc intr-un somn fara vise. Doar asa noaptea imi este neagra, este a mea si pare eterna… pentru cateva ore. Se intampla rar caci noptile mi-s bantuite de amintiri si ganduri ce nu-mi dau pace. Ma incanta minunatia mea de pat, insa in lipsa bratelor in care sa-mi asez obrazul aproapte adormit, ganduri agitate il umplu pana la refuz. Si visele sunt torte aprinse care-mi tin treze simturile pana in zori. Intr-un final ma cufund in somnul dulce si adanc, insa o noua zi ma cheama la ea brusc si fara mila.

Dupa astfel de nopti mi se intampla ca o amintire sau un gand sa nu-mi dea pace. Un cuvant se repeta la nesfarsit. Un obiect, un nume care se repeta obsedant pana imi ia respiratia. As vrea sa ma asez din nou in asternutul cald, sa ma pierd in somn. Lumea merge inainte si fara mine, de ce nu as lasa-o? Oboseala imi joaca feste, imi arata imagini care nu sunt, imagini distorsionate ale realului care mai devreme imi zambea. L-as lasa in pace si m-as opri o clipa, o viata pentru a fi doar cu mine. Dar este oare posibil? Cand putem fi doar cu noi, fara alte ganduri, alte idei si imagini care sa ne sacaie, sa ne scoata din sarite?

Ti se intampla sa ti se repete in minte o idee, sa te loveasca constant ca o picatura chinezeasca? O idee rezumata de un cuvant banal ce-si pierde sensul in timp ce se invarte in gol. Parca sunt in cadere libera si, la un moment dat, realizez acest lucru si ma opresc brusc. Golul isi pierde sensul, cuvantul se dezintegreaza si ma intreb ce naiba o fi insemnand. Senzatia cu care raman e groaznica. Parca e personificarea unei temeri de demult…

Si iar m-am pierdut in cuvinte… Incepusem sa scriu noaptea trecuta cand somnul imi dadea tarcoale. Alta era ideea, altceva intentionam sa desenez pe „hartie”. M-am asezat intr-un vis in care o domnisoara blonda imi era prietena buna. Ma intrebam de ce, caci in realitate e doar un zgomot de fond, o banda stricata care merge in gol. Subconstientul lucreaza pe cont propriu si se joaca cu mintea noastra. Ce-i mai place! Sau poate imi spune de cate ori are ocazia, ca e mai bine sa adorm imbratisand fara sfarsit decat sa ma pierd singura intre vise fara sens…

M-am trezit intr-o zi de sarbatoare. M-am trezit cand soarele isi revarsa iubirea peste lume si, in ciuda norilor care se preumbla pe cerul inalt, isi trimite lumina calda peste noi. La multi ani dragi flori de primavara, la multi dragilor, voi care va sarbatoriti numele astazi!

The post M-am trezit intr-o zi cu flori… first appeared on Andreea Ban.

Stateam candva cu mama ei, prietena mea, de vorba. Povesteam vrute si nevrute, amintiri din trecut si vise din viitor. Si viitorul nu era nicioada atat de frumos… si ni-l inchipuiam minunat! In urma cu zece ani (ca sa nu spun mai multi), stiam ca vor aparea si momente de acest gen, insa realitatea e cu totul alta. Lumea se opreste in loc pentru tine, pentru ca tu sa poti imbratisa bucuria, iubirea si dorinta implinita. Floricica noastra a venit pe lume intr-o zi de primavara… a venit cu soarele si a fericit cerul. Numele ei este Dalia.

The post Floare de primavara, Dalia first appeared on Andreea Ban.

Dragelor si dragilor, va doresc o primavara minunata!

The post Primavara cu soare si cer senin first appeared on Andreea Ban.