Ca o eclipsa

Am indraznit sa privesc cerul intr-o noapte,
L-am privit printre florile de gheata
Cernute-n valuri printre nori.
Si luna era acolo ascunsa dup-o stanca,
Isi purta mandra voalul de dantela rece…
Astepta pentru a mia noapte dulcea sarutare.

Zapada m-a invelit ca o patura alba,
Am lasat-o sa se astearna-n liniste…
Asteptam si eu ca luna, asteptam sarutul tau
In noapte. Dar noaptea s-a facut zi si iara noapte.
Ninsoarea s-a oprit, lumea s-a oprit si ea,
S-a stins intr-o eclipsa vesnica cat un sarut.

Si luna a zambit din nou cu valul cazut
Pe umerii ei goi, o perdea rece, alba…
Cu pasi timizi pasesc prin ea si ingeri
De zapada-mi rasar in cale.
Voi astepta si eu eclipsa noastra
Pana ma voi stinge-n vesnicia unui sarut…

Andres

4 Comments

Add Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.