Am rasfoit mai devreme cartea lui Bruckner, Paradoxul iubirii. Cautam ceva. Nu as putea spune exact ce. Vroiam sa citesc despre iubire, despre bunele si relele ei. Am trecut cu mana peste cotoarele cartilor, am rasfoit prin amintiri povesti citite cu mult timp in urma. M-am oprit la Bruckner. Am luat cartea de pe raft si am trecut prin paginile ei, oprindu-ma din cand in cand. „Canibalism”? Ce cauta cuvanul acesta alaturi de „iubire”? Iata un paragraf care m-a pus pe ganduri…
Gelozia, se intelege, este un sentiment de o mare josnicie, care combina nesiguranta afectiva cu gustul apropierii; ea se termina adeseori prin canibalism, preferand sa-si devoreze simbolic partenerul decat sa-l vada ca-i scapa. Chiar daca ar putea sa-l bage la inchisoara, gelozia tot ar fi nelinistita, gandindu-se la visele aceluia, la somnul lui. Gelozia devine pentru unii un mod de viata ce combina banuiala cu investigatia, singurele ce sunt in stare sa relanseze motorul amoros. Gelosul impulsiv creeaza delictul inainte ca el sa aiba loc, si adeseori adevaratul delict ii usureaza durerea in loc s-o mareasca: aproape ca si-ar dori aceasta inselatorie pe care pretinde ca o uraste de moarte. Ne bucuram ca orice gelos provoaca pana la urma acel lucru de care el se teme. (Pascal Bruckner, Paradoxul iubirii)
Departe de mine gelozia. Nu imi aduc aminte sa mi se fi intamplat, sa fii simtit astfel de gelozie. Pare a fi o boala, una hranita de propriile noastre ganduri. Nu o vreau. De fapt, e cineva care o vrea? Care o doreste cuibarita acolo in suflet ca o hoata? Sa ridice mana sus sau sa se vindece de ea!
4 Comments
Se zice ca e normal sa existe putina gelozie intr-o relatie…
Faza e ca eu nu simt de loc :|. Nici de la inceputul relatiei (care acum are 5 ani) nu am avut vreun acces cat de mic de gelozie.. Cred ca nu am gena asta, nu stiu ce sa zic :-)). Pentru ca simt iubire, dar nu simt gelozie, cel putin nu atunci cand persoana respectiva a ales sa aiba o relatie exclusiv cu mine (dac-ar fi fost vorba sa penduleze intre doua sau mai multe personaje feminine probabil lucrurile erau altfel).
In acelasi timp, consider ca atata timp cat nu dai motive ca celalalt sa fie gelos si nici el nu-ti da, mi se pare o prostie sa stai sa cauti si sa faci scenarii despre ce se intampla cu x sau cu y cand nu esti tu de fata.
Si totusi, sunt destui care fac asta si nu-i inteleg pace… De ce sa-ti faci asemenea ganduri?
gelozia intr-o relatie poate fi si constructiva, da acel piper care e necesar relatiei pentru ca altfel ajungem la monotonie
Silvia, ma bucur tare mult pentru tine si iti doresc sa fie la fel si de acum incolo. Gelozia face rau, mult prea rau. Am vazut relatii care s-au stins tocmai din cauza acestei gelozii… una dusa la extrem chiar.
Gelozia se asaza peste ochii unora ca o ceata si orice face celalalt, orice gest, e gresit, orice actiune e interpretata. Astfel, lantul se strange pana intr-un punct in care relatia moare. De ce isi fac astfel de ganduri? Poate pentru ca acolo nu era iubire…
Fotomodela, depinde foarte mult de relatie. Mie nu imi plac oamenii gelosi, nu imi place gelozia si ce poate face din om. Amaraste sufletul si nu te lasa sa vezi soarele… am simtit-o, e adevarat, si nu mi-a placut deloc. Nu mi-a placut ce vedeam si, mai mult, nu mi-a placut de mine. Prefer sa alung monotonia pe alte cai 🙂
Multumesc pentru vizita si te mai astept!
Add Comment