O carte pe care am inceput-o anul trecut. Am citit din ea cate putin. Pe la mare, la tara, pe acasa… Insa nu am avut rabdare sa o termin sau mai degraba, nu am vrut sa o termin. Am preferat sa citesc cate putin pentru a citi mai mult… daca ma intelegeti…
Este o carte despre iubire, “dialoguri despre iubire”. 425 de pagini despre iubire. Si nu cred ca s-a spus tot, nici macar un sfert din cat este de spus.
Autorul, Jerome Clement, intervieveaza sau, mai bine spus, poarta mai multe dialoguri despre dragoste cu femei celebre din Franta. De fapt, sunt parerile acestora despre iubire si viata, despre barbati, sexualitate, dorinte si asteptari, impliniri, prezenta si absenta fiintei iubite.
Va intrebati poate, la ce concluzie am ajuns… dupa atatea intrebari si raspunsuri. Iubirea nu se concluzioneaza, e atat de diferita, atat de frumoasa. Mai este si ciudata. Sunt locuri in care nu a ajuns (dragostea dintre femeie si barbat), in care cultura o interzice. Oamenii de acolo se cred mai fericiti. Probabil ca sunt, nu ajung sa sufere, sa fie raniti. Insa privind de aici, cred ca viata fara iubire e lipsita de sens.
Ce asteapta femeile de la dragoste?
Ce reprezinta pentru ele sentimentul de iubire?
Disociaza ele dragostea de sex?
Cum traiesc absenta fiintei iubite?
Cred in dragoste la prima vedere? In iubirea eterna?
Cum ii percep pe barbati: prieteni sau dusmani?
Acestea sunt cateva dintre intrebarile la care raspund aceste doamne… insa, daca va asteptati sa gasiti un raspuns clar si unanim la fiecare dintre aceste intrebari, ati gresit cartea. Ce asteapta femeile? Ce vor femeile? Pe cat de multe si diferite sunt, pe atat de multe raspunsuri vor fi. Fiecare dintre cele 16 femei vad iubirea intr-un anumit fel, fiecare mai frumos, asociat cu domeniul de activitate in care profeseaza. Astfel ca ele sunt scriitoare, artisti plastici, dansatoare, actrite, medici… De ce a ales J. Clement numai persoane care au de-a face cu arta? Poate pentru ca iubirea in sine e o arta. O arta pe care nu multi o cunosc sau le este teama sa se aventureze pe taramul ei. Se complac cu ceva ce seamana mai mult a amagire.
Si de ce a ales femeile pentru subiectul acestei carti? Pentru ca sunt partea emotionala, sunt cele care isi permit sa viseze sau pentru ca “barbatii sunt partea birocratica a iubirii”?
Pe masura ce am parcurs paginile si parerile fiecareia dintre cele 16 femei, am trecut de la o ideea la alta. Fiecare din ele a venit cu un bagaj de experienta si cu greu poate fi contestat ceea ce sustine. Annette Messager spune ca “Iubirea este ca o valiza pe care o deschidem: trebuie sa punem lucruri inauntru, trebuie sa scoatem lucruri din ea. Este opusul pasiunii. Pasiunea este ca un drog ce excita si distruge ca veninul, in timp ce iubirea… In iubire devenim noi insine, putem sa ne acceptam singuratatea… Pasiunea este foarte egoista, dura, in timp ce iubirea este generoasa.”
Edmonde Charles-Roux spune ca “Daca nu sunt obstacole, nu exista nici iubire. Daca totul este lesnicios, devine banal.” Nimic mai adevarat. Si sunt multe astfel de citate pe care le-am subliniat. Nu as putea spune ca sunt de acord cu toate ideile, insa majoritatea sunt de retinut.
Este o carte in care sunt descrise stari si ganduri care ar fi putut fi ale noastre, ale oricarei femei. E ca o iesire la cafea cu fetele, fiecare venind cu propria-i idee si viziune asupra acestui subiect, atat de sensibil si poate cel mai controversat posibil. As putea scrie multe legate de subiect, de carte, de fiecare parere in parte… insa nu o voi face, va recomand sa o cititi. Este frumoasa. Trebuie citita incet… si terminata repede. Eu am trecut de ultima pagina zilele trecute in parc. O senzatie unica, de nedescris, de incercat.
“Viitorul barbatului este femeia
Ea este culoarea sufletului sau
Ea este rumoarea si zgomotul
Si fara ea, el nu-i decat blasfemie
El nu-i decat sambure si fruct
[…]
Va spun ca barbatul este nascut pentru
Femeie si ca este nascut pentru iubire.”
(Nebun dupa Elsa, Louis Aragon)
Femeile si dragostea, de Jerome Clement
Editura Nemira
1 Comment
Add Comment