time read
Deschise ochii cu greu. Isi simtea pleoapele ca dupa un somn lung si agitat. Un spasm de durere ii trecu prin tot corpul pentru a se stabili in zona omoplatilor. Camera alba in care se afla ii dadu o senzatie ciudata de frig iar mirosul greu de spital ii aduse aminte de repulsia pe care o simtea fata de aceasta institutie. Era o fobie pe care nu putea sa si-o stapaneasca. Si poate ca imaginea acelei camere nu ar fi fost atat de tragica, insa mirosul acela intepator ii dadea fiori. Ar fi vrut sa se ridice, sa plece, sa fuga undeva departe.
Gandurile ii erau amestecate, nu reusea sa isi aduca aminte cum ajunsese acolo, ce se intamplase… “Parca eram… petrecerea… dar cum?…” Dincolo de usa se auzeau niste voci. Tonuri diferite. Una dintre voci i se parea atat de familiara. Inchise ochii si incerca sa isi aduca aminte a cui era vocea. Se trezi deodata strigand:
– Brian! Brian! Esti acolo? Citeste mai departe pe Cosmoboutique.ro>>
10 Comments
de ce il omorasi tu Andres, TU!?
😀
Saracul Brian.
SZi pentru ca a murit, vrem partea a 2-a 😛
@ Dada: Nu eu!!! Soferul ala cascat! Eu doar am spus cum… Credeti ca mie nu imi placea? Era frumusel foc :X
@ Laura: Ma gandeam eu ca nu pot lasa povestea asa, desi era interesant! De obicei genul asta de finaluri te fac sa te gandesti mai mult la poveste, iti aduc zeci de intrebari de genul „ce naiba a vrut sa spuna cu asta? De ce a trebuit sa fie asa? Unde e optimismul?”
Voi ce intrebari aveti? 😀
uh,am inceput sa citesc si eu minunatia asta de roman online. cand apare continuarea? 🙂
Curand my dear! Vom anunta in cel mai scurt timp… pana atunci ramani pe aproape!
hihihi… hai mah ce urat din partea lui sa moara sa-i fie rusine…:D…a great twist genial puuup
Merci dear! :*
aha! i knew it. nu ti-am spus ca e gravida cu el? hahaha
Cred ca esti prima care nu ma intreaba de ce l-am omorat :))
Add Comment