Ieri mi-am petrecut mare parte din zi la AFI Cotroceni. Nu pot spune ca sunt eu persoana care sa isi petreaca zilele in Mall-uri, dimpotriva! Am mai avut eu zile petrecute in AFI sau in Baneasa Shopping City, dar erau strict legate de serviciu si, trebuie sa recunosc, ca acelea mi-au fost experiente de viata. Am aflat (pentru ca daca imi spunea altcineva nu as fi crezut) ca sunt oameni care chiar isi petrec week-end-urile in mall, asa in familie – o activitate total lipsita de imaginatie as spune eu.
Asa… spuneam ca am fost la AFI, dar cu ocazia BookLand. Am fost si incantata si dezamagita. Voi scrie doar despre lucrul care m-a incantat cel mai tare! Despre faptul ca am avut bucuria sa le cunosc pe autoarele cartii Andiamo, ca am cunoscut fete cu care vorbesc de foarte mult timp pe bloguri…
<< Intalnirea pe care am asteptat-o cu sufletul la gura – si nu de o zi doua, ci de la citirea unei carti foarte dragi mie, Noi suntem zeite – a fost cu autoarele cartii Andiamo si invitata lor: Alice Nastase Buciuta, Simona Catrina si Anda Docea. Le citesc blogurile de mult timp, insa nu am avut ocazia pana acum sa le cunosc personal. Si iata momentul mult asteptat!
Ca si la discutiile anterioare, ma asteptam sa fie multa agitatie in jur, iubitorii de carte si de frumos sa se inghesuie, sa isi faca loc. Dincolo de lipsa unui public numeros, a fost discutia… M-am simtit asa cum ma simt pe blogurile lor, inconjurata de frumos, de oameni frumosi, de iubire, de cald si lumina. Lansarea s-a transformat intr-o discutie deschisa – si cam bruiata de zgomotele mall-ului deloc placute – despre o carte frumoasa, despre doua vieti unite si impletite ca-ntr-o poveste scrisa cu lacrimi si iubire. Pentru ca imi cumparasem cartea cu putin timp inainte, citisem primele zece pagini si un semn de intrebare a rasarit brusc in mintea mea. Ele mi-au confirmat raspunsul pe care l-am intuit. Andiamo incepe cu incheierea povestii din Noi suntem zeite. Dupa cum a spus si Alice, orice carte are nevoie de un final si Noi suntem zeite isi astepta finalul! Daca ati citit aceasta carte va recomand si Andiamo. E cartea care trebuie sa stea in biblioteca si in sufletul vostru alaturi de Zeite… Nu intru in detalii despre carte pentru ca aceasta isi merita un articol dedicat.
Momentul acesta a fost singurul care mi-a dat senzatia ca as fi alaturi de prietene pe care le stiu de-o viata. Spuneam ca nu a fost public numeros, dar a fost un public cald si frumos. Am fost atat de vrajita incat la un moment dat ma bucuram ca sunt atat de aproape de fete, ca am prins loc in fata. Aveam senzatia ca in spatele meu se chinuie lumea sa ajunga in fata pentru a le vedea. Dar vraja s-a rupt, a trebuit sa se rupa… am incheiat cu “multumesc pentru autografe, pentru cuvintele voastre frumoase!” >> Tot articolul il gasiti aici.
Momente ca acestea ma fac sa apreciez si mai mult internetul, blogurile, facebook-ul. Trecerea din online in offline e atat de simpla, ai senzatia ca te cunosti de-o viata cu oameni pe care nu i-ai vazut niciodata, dar cu care ai schimbat cuvinte. Cuvantul ne leaga intr-un fel magic. Cuvantul scris din inima este magic, ca si cartile…
Apropos de carti si magie. Intr-una dintre intalnirile de ieri Monica Davidescu a facut o mica paralela intre cititorii de ieri si cititorii de azi. Acum niste ani oamenii citeau pentru ca aveau nevoie de informatie, discutau cartile favorite, cautau altele si altele. Acum toata informatia asta vine in valuri, pe internet, de la TV, Radio. Oamenii obtin informatie mai usor, dar se produce automat o ruptura. Imaginatia omului nu mai e activata ca inainte, informatia se ofera cu tot tacamul… Doar cartile sunt cele care te provoaca! Si sunt perfect de acord. O carte citita va fi imaginata de fiecare diferit. Un film nu te provoaca la a-ti imagina tu, iti ofera totul pe tava si creierul devine din ce in ce mai lenes. Mi-a placut tare mult aceasta paralela.
Dupa cum spuneam, am intalnit si cunoscut oameni frumosi. Zile din astea sa tot am!
Add Comment