Mihnea şi televizorul

poveste pentru copiiText scris pentru Atelierul de Scriere Creativă.

Tema: Scrieţi o poveste de groază pentru copii, care, citită de cei mari, să aibă un cu totul alt sens. (o pagină)

—————–

A fost odată ca niciodată un băieţel care se uita toată ziua, bună ziua, la televizor. Îi plăceau desenele animate. Părinţii au început să se îngrijoreze atunci când băieţelul a început să stea cu gura deschisă. Din când în când îi spuneau să o-nchidă, căci va înghiţi televizorul. Copilul nu-i lua în seamă şi le spunea să tacă, să îl lase să se uite la ursuleţ, la elefănţel, la soricel şi la pisică, la zebre. Azi aşa, mâine aşa, şi, într-o bună zi, ce crezi că s-a-ntâmplat? Băieţelul a înghiţit televizorul.

Mihnea a căscat ochii mari. Andrei, fratele lui râdea pe înfundate. Mihnea tăcea. Se uita când la Andrei, când la bunicul, aşteptând ca povestea să continue.

Părinţii, înnebuniţi de spaimă, l-au dus pe copil la spital. Era un caz grav şi nu aveau decât o singură soluţie, să-l opereze şi să-i scoată televizorul din burtă până nu începeau animalele să iasă de acolo. Bunicul îşi trase răsuflarea şi îi făcu semn lui Andrei să fie serios.

Mihnea deja nu mai avea răbdare. Şi ce s-a întâmplat, bunicule? L-au salvat, nu-i aşa?

Stai să vezi, micule, cum a fost. Doctorii l-au pregătit pe băieţel, l-au îmbrăcat într-un halat din acela verde, tăiat în faţă în formă de pătrat, apoi l-au urcat pe masă. Şi-a luat fiecare câte un bisturiu – cuţit din ăla subţirel, ştii cum arată, nu? – şi au început să taie.

Şi, şi?, întrebă Mihnea strângând în pumni pătura de pe canapea.

Cum şi? Când au deschis burta băieţelului, televizorul era pornit şi, pentru că erau desenele alea frumoase, cu şoarecele şi pisica, au început şi ei să se uite.

Nu!, strigă Mihnea. Ba da, aşa e, îl asigură bunicul.

Şi l-au înghiţit?

Ei, Mihnea, copile, nu pot să-ţi spun mai departe, că, ştii, e poveste pentru cei mari. Dar, dacă vrei să afli, uită-te la televizor mai departe.

Andrei, luându-şi o mină serioasă, îi întinse telecomanda fratelui său mai mic. Uite, vezi că a-nceput Tom şi Jerry. Mihnea s-a uitat la el, apoi la bunicul. Îi tremura bărbia. Ar fi vrut să vadă desenele, însă, nu voia să fie şi el înghiţit de doctori. Se ridică, luă o carte de pe masă şi o dădu bunicului. Uite, buni, citeşte-mi povestea cu Peter, e mai frumoasă.

—————–
Curs: Florin Iaru
Observații: Povestea este foarte bună.

Add Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.