time read
Stresul și drepresia, știm cu toții, sunt bolile secolului 21. Îndiferent de vârstă și ocupație, suntem stresați. Stresați în trafic, la școală, la serviciu, în somn chiar. Era vitezei ne-a destupat neuronii, ne-a deschis porțile către lume, dar ne-a lăsat de capul nostru. Trebuie să ne descurcăm singuri, să nu ne lăsăm copleșiți de acest fast forward care ne zăpăcește.
– Arăți ca naiba, ce-ai pățit?
– Nu am prea dormit nopțile astea…
– De ce?
– Sunt stresat, mă tot gândesc la… și la…
Vă sună cunoscut dialogul de mai sus? Eu îl aud destul de des, ba chiar mă regăsesc în el. Atunci când trebuia să pontez la corporație, cuvântul stres apărea, invariabil, în fiecare zi. Și nu era singur. Depresia era un fel de garnitură pentru stres. Sunt atât de stresat… sigur mă paște o depresie. Nu voi intra în povestea cu legea atracției, deși e clar că atunci când ești sigur că te paște ceva, vei avea parte de ceva-ul ăla. Universul ăla muncește pentru noi cu drag și spor.
Bun. Stres, depresie. Alergăm zi de zi, nu mai respectăm orele de somn, mesele, ne neglijăm. Ce urmează? Plimbările la doctori. Pentru că da, organismul nostru are și el limitele lui. Mai devreme sau mai târziu spune stop.
În urmă cu nouă ani m-am ales cu o minune de gastrită. Mi-a mâncat zilele, la propriu. Încerc să-mi aduc aminte din acel an doar vacanța (minunată vacanță!), însă finalul de an a fost prea negru pentru a-l putea șterge din memorie. Gastrita a-nceput (de fapt, a continuat, căci își făcuse culcuș de ceva timp dar încă nu știam) cu o durere de stomac groaznică. Am fost la doctor care m-a trimis la alt doctor și la analize și la farmacie și… iar la doctor și iar la analize și iar la farmacie.
Îmi aduc aminte că aveam o listă întreagă de pastile de luat. Erau planificate pe ore, pe zile. Unele înainte de masă, altele în timpul mesei, mai erau cele de după masă și dintre mese. Dacă sunt printre voi veterani ai gastritei sau ulcerului, ați auzit de sfânta Ranitidină, de Omez sau Nexium. Am fost un copil cuminte, ascultător, așa că am urmat cu strictețe fiecare rețetă, chiar și regimul. Mai aveam puțin și făceam ochii oblici de la cât orez am mâncat. Dar nu aici a fost problema. Orez? Bun. Supă? Bun-bun. Problema a fost… nu una, ci două. Cele demne de menționat, desigur.
Atunci când doctorul mi-a prescris rețeta, a clătinat din cap și mi-a spus cu glasul lui frumos: știi că de acum va trebui să te ferești de tot ce-ți face rău. Da, i-am spus, știu. Ba nu cred că știi, mi-a zis. Uite, ca să-ți protejezi stomacul, nu mai ai voie următoarele: cafea, băuturi acidulate, mâncăruri picante, fructe și legume care dau aciditate, ciocolată… Dincolo de ciocolată nu am mai auzit nimic. Ciocolata era cea care îmi salva uneori prânzul, adică, știți voi, un Snickers intră bine când ești pe fugă. Și aici am bifat unul dintre motivele pentru care mă aflam acum în fața doctorului. Printre altele, m-a anunțat că am tradiționalii nervi la stomac și că orice emoție puternică mi-i poate face să se zvârvolească sau, mă rog, pe mine să mă zvârcolesc de durere. În concluzie, nu mai aveam voie să mănânc nimic bun, dar nici să mă bucur foarte tare sau să mă supăr. Să plâng? Doamne ferește!
Problema a doua a apărut ceva mai târziu. Eram la Cocor (fostul magazin Cocor cu magazinele lui mici și multe) într-o cabină de probă. Voiam să-mi cumpăr o cămașă nouă, restul îmi erau cam lălâi. M-am dezbrăcat și, privindu-mă, am avut un atac de panică. Primul meu atac de panică. Nu mai știu dacă am cumpărat sau nu ceva, dar îmi aduc aminte cu groază cât de slabă eram. Ce cure de slăbire? Ce diete cu varză și mai știu eu? Încercați o gastrită, pierdeți garantat kilogramele în plus. Arătam ca domnișoarele care bântuie pe podiumuri, alea care riscă să se frângă la primul pas greșit. Râd acum, dar nu e râsul meu. Gastrita e groaznică.
Cât a durat toată povestea? Niște ani. De gastrită nu voi scăpa niciodată, știu asta. Am scapat între timp de crizele de stomac, beau cafea, mănânc ciocolată, pizza, chiar și KFC (and this is happiness!), dar cu măsură. Cumva, gastrita asta m-a ajutat să am grijă de mine, să mânânc regulat și, cât de cât, corect.
Și acum să vă spun cum am scapat de gastrită sau, mai bine zis, cum o controlez. Vă spuneam mai sus de nervii la stomac, că se manifestă odată cu emoțiile puternice. Stresul, depresia, supărările îmi trezesc gastrita la viață și nu vă zic ce senzații sunt.
Tratamentul pe care l-am urmat a durat aproximativ un an. Pastile mai ușoare, mai puternice, de protecție, întreținere, mama măsii, au fost multe. Mi-am dorit la un moment dat să am nenorocita aia de Helicobacter Pylori. O tratam cu medicamentul X și scapam de dureri, dar nu. Totul a fost pe sistem nervos. Prin 2010, parcă, am descoperit o bloggeriță ale cărei articole îmi plăceau tare mult. Din comentariu în comentariu am ajuns să ne împrietenim. Discuțiile noastre erau pe bloguri și pe email. I-am povestit de gastrita mea și mi-a recomandat o plantă, obligeana. Mi-a descris-o exact așa: e oribilă, dar te va ajuta. (Lotus, ai făcut un om fericit!)
Obligeana este, cum să vă zic, planta mea de… stomac. Este absolut oribilă la gust – dar, după multe luni de încercat ceaiuri urât mirositoare (ceaiurile gastrice sunt câh!), cred că impactul a fost destul de mic la mine. Prima impresie a fost de neuitat. Am lăsat rădăcina de obligeană în apă (macerat la rece) timp de 12 ore. Dimineața, pe stomacul gol, am băut o cană. Parcă beam apa cu care fusese spălată blana de oaie, și oaia era murdară. Vă puteți închipui? Bleah de trei ori! Cu toate astea, am continuat să beau ceaiuri de obligeană. În perioada aceea am făcut o cură de 3 căni pe zi, în fiecare zi, niște săptămâni. Așa am ajuns să-mi controlez gastrita.
Da, sunt momente în care o mai iau razna, mă ajunge stresul din urmă, mă enervez și gastrita își scoate colții și-i înfige în nervii mei, dar o liniștesc relativ repede. Ceaiul de obligeană e de mare ajutor.
De ce am scris toată povestea aceasta? Pentru că sunt mulți cei care s-au lovit și continuă să se lovească de aceste probleme. Suntem stresați. Suntem depresivi. Suntem anxioși. Unii ajung la medic, alții la psiholog. Priviți în jur, la colegii voștri, la prietenii voștri! Cu toate astea ne putem ajuta singuri, puteam avea grijă de noi (cu somnul, mesele, etc.) și ne putem proteja chiar fără a ingurgita pumnul de medicamente.
Haideți să vedeți care sunt bolile ce pot fi tratate cu planta asta scârboasă:
– Gastrită hiperacidă, ulcerul gastric și duodenal, arsuri gastrice
– Tulburări produse de stres: anxietate, coșmaruri, insomnie, astenie
– Indigestia, digestia dificilă, atonia gastrică și intestinală
– Adjuvant în cancer pancreatic, gastric și intestinal
– Inapetență (anorexie), anorexie psihică
– Colită, enterocolită, colon spastic
– Aritmii cardiace, extrasistole, preventiv în angina pectorală și infarct
– Constipație atonă, constipație asociată stresului psihic
– Adjuvant în sindrom discordant (schizofrenie), paranoia
– Dureri de cap și migrene care apar pe fond de nervozitate
– Intoxicații alimentare în faza incipientă, otrăvire, indigestie puternică asociată cu fermentație gastrică
– Adjuvant în infecția cu E.Col
– Candidoza bucală și cea digestive
Mai mult, obligeana este benefică și pentru uz extern în cazul paradontozei, dureri de cap și migrene, reumatism și sinuzită.
Contraindicații: Planta este ferm interzisă gravidelor sau mamelor care alăptează.
Deși pare o plantă minune, costisitoare, vă asigur că nu este. Se găsește la orice Plafar și costă între 3 și 4lei cutia. Eu am mereu în casă cel puțin două cutii. Nu se știe niciodată ce picanterii mănânc (pentru că na, pofte și tentații) sau cum mi se umflă vena și nervii la stomac.
Mai multe detalii despre Obligeană, de fapt, cred că sunt toate detaliile posibile, găsiți în Formula As aici. Este articolul care mi-a fost recomandat și mie și care m-a salvat – poate e un cuvant prea mare, dar când te trezești în fiecare dimineață cu frisoane, cu dureri în capul pieptului și greață de nu poți mânca nici pâine prăjită, orice te pune pe picioare înseamnă (colac de) salvare.
Dacă aveți întrebări, vă răspund cu drag. De asemenea, dacă ați apelat la tratamente naturiste și v-au ajutat cum niciun medicament recomandat de doctori nu a reușit, vă rog să-mi spuneți mai jos, în zona de comentarii. Cu siguranță va ajuta pe cineva.
Să aveți grijă de voi și gândiți pozitiv! Universul lucrează. 😉
22 Comments
Buna ! Am dat de acest blog/articol din intamplare…sufar si eu de boala asta tampita…inca n-am facut endoscopia, am facut doar eco abdominala, si doctorita mi-a prescris Nexium si de facut endoscopie. Confirm ca obligeana face f bine…o iau ca adjuvant, impreuna cu Nexium…ma bucur c-ai reusit sa stapanesti gastrita…cumva asta ne creste speranta la toti cei loviti de aceasta boala….si iti multumesc ca share-uiesti din experienta ta .
Iti urez sanatate si numai bine !
Bună, Iosif!
Îți mulțumesc și eu pentru vizită și mă bucur tare mult că ești bine. Am scris articolul de ceva timp, însă Obligeana nu îmi lipsește din casă. Din când în când mă mai „vizitează” câte o stare de rău, din păcate, dar reușesc să trec cu bine (și cu ceai) peste. Încearcă să ajungi să faci endoscopie, să știi exact ce se întâmplă acolo. Nu este cea mai grozavă experiență, dar măcar vei fi sigur de una alta. Între timp am descoperit că am Helicobacter Pylori, am tratat „problema” și am scăpat, dar gastrita tot acolo e și scoate capul când și când. Am învățat să evit ce îmi face rău, dar, din păcate, nu pot evita stresul, oboseala – alți factori care duc la diverse probleme.
Ai grijă de tine! Multă sănătate!
Buna am citit si eu articolul tau,’vad ca e de ceva timp si nimeni nu a mai scris nimic.si eu am o gastrita etoziva care nu imi trece de ap 2 luni indiferent de medicamente.nu am bacteria aceea am facut 2 endoscopii pt ca prima oara ma luat criza de gastrita in luna octombrie si a doua oara acum in februarie.prima oara mi-a trecut relativ repede in 2 sapt si nu am mai avut probleme pana acum care din februarie si pana acum tot me doare dar in schimb starea de greata care nu trece si lipsa poftei de mancare e groaznic.am incercat si eu ceai de obligeana dar nu am reusit sa il beau.imediat mi-a venit innapoi sa il vars.cat as incerca nu pot bea.am luat si capsule de obligeana recent nu stiu daca sunt la fel de bune .iau una seara pt ca am si alte medicamente dar in 5 6 zile decand iau nu vad nici o imbunatatire.
Bună, Ionela,
Îmi pare tare rău pentru că treci prin nenorocirea asta de gastrită. Au trecut niște ani de când am avut crizele acelea și alți ani de când am scris articolul, dar amintirile acelei perioade sunt atât de crunte, că parcă ieri…
Aș vrea să-ți spun că am descoperit un leac minune între timp. Din păcate, nu l-am găsit și de gastrită nu scăpăm. Depinde de noi cum să o „îmblânzim”. Țin minte că în anul acela, că a fost mai bine de un an cât am tras cu stările de rău, am văzut negru în fața ochilor. Nimic nu mai conta, abia reușeam să mănânc, vărsam și de la pâine prăjită. Am descoperit obligeana mai târziu, după ce trecusem prin multe vizite la doctor și medicamente. Nimic nu mă ajutase să scap. Prima dată am lăsat-o să se macereze la rece (am pus rădăcina aia în apă rece peste noapte) și am băut a doua zi. Dacă ceaiul este nasol la gust, maceratul acela e absolut oribil. Am băut cu gaguri. Am mai făcut așa de câteva ori, apoi am trecut la ceai. Cum am reușit? Crizele de gastrită erau mult mai rele decât orice gust pe care îl simțeam. Capsulele nu m-au ajutat nici pe mine sau nu am avut răbdare să le iau un timp îndelungat ca să-și facă efectul, nu știu ce să zic.
Ceaiul nu îmi lipsește din casă. Ultimele stări de rău (stări date de anxietate, de stresul la muncă) le-am avut acum mai bine de un an. Pe atunci am rămas însărcinată și mi-a fost cumplit de frică pentru că în sarcină nu e recomandat ceaiul ăsta. Dar, odată cu sarcina, s-au redus factorii de stres din jur. M-am concentrat pe mine și pe bebe. Înainte de asta am mai avut stări de rău atunci când eram foarte stresată la serviciu, la emoții puternice. Mi s-au șters toate comentariile de aici când am schimbat domeniul/blogul, dar cineva îmi recomandase și ceaiul de mușețel și apa cu lămâie (se pare că în corp lămâia produce un efect alcalin și reduce aciditatea). Eu mai combinam ceaiul de obligeană cu puțină lămâie să-i mai taie de gustul amar.
Ceea ce îți recomand, și știu că nu e ușor, e să scapi de factorii de stres sau să-i ignori. Lucrează cu mintea ta, vezi seriale (comedii), citește (îți recomand Secretul – Rhonda Byrne și Zero limite – Joe Vitale, Secretul e și film), plimbă-te, aleargă, orice care să te relaxeze. De asemenea, evită orice mâncare care îți face rău: iute, picant, acid, chiar și dulcele poate face rău, alcoolul, țigările, cafeaua (au fost niște ani în care nu am putut bea cafea :((( ). Eu am mâncat în perioada de crize doar fierturi (orez și supe), am descoperit apoi că bananele sunt ok, mango și kaki. În timp am reluat și obiceiurile proaste, mănânc orice acum, dar cum apare o mică jenă la stomac, cum revin la pilaf, supă, treburi sănătoase.
Sper să treci cât mai repede de perioada asta, pentru că vei trece. Te asigur!
Dacă mai ai întrebări, îți răspund cu drag.
Sănătate!
Buna si eu ma confrunt cu o astfel de „minune” de gastrita data de stres (boala de reflux esofagian asociata cu helicobacter pylori – pe care l-am tratat anul trecut). Cateodata e mai bine, altadata mai rau. Anul 2020 nu ne-a ajutat sa fim foarte linistiti si atunci nu ma mira ca m-a lovit cand imi era mai „bine” – in plina pandemie si stare de urgenta. Dupa ce am citit articolul de mai sus (Multumesc din suflet pentru el!!!) am luat ceaiul de obligeana si pot spune ca are un efect mult mai bun decat au avut alte protectoare gastrice. Fiecare e diferit, poate nu la toata lumea functioneaza la fel. Cel mai bine este sa urmezi sfatul medicului dar si sa asculti si de propriul corp. Eu adaug in ceai ghimbir pasat (ca pe usturoi) si ii schimba gustul cat de cat. Pun putin in cana si ii da un gust cat de cat baubil. Ce-i drept dupa un timp te obisnuiesti cu gustul si ceaiul nu mai pare asa de rau. Eu intotdeauna fac un pic de studiu pe internet, caut informatii si pareri, inainte sa incerc ceva nou. Sanatate tuturor si sper sa ne gasim linistea si sa ne stresam mai putin!
Bună, Ana,
Mă bucur tare mulț că ești bine. Uite, de ghimbir uitasem, eu am băut anul trecut la recomandarea medicului care mi-a urmărit sarcina. E foarte bun. Nu l-am încercat cu obligeană, dar sigur îi schimbă gustul în bine.
Cuvintele tale îmi aduc mare bucurie, sper ca rădăcina asta să ajungă la toți cei care au nevoie de ea.
Iar despre pandemie, offf, sper doar să fim bine noi cu noi, să trecem cu bine peste perioada asta. Pare că se lungește la nesfârșit.
Te îmbrățișez cu mare drag!
Buna, eu am avut și heliobacter, am luat schema de tratament și se pare că nu o mai am . Cu toate acestea simptomele sunt aceleași, dureri de stomac, greata, râgâituri. Ceea ce mi a atras atenția în articolul tau , a fost faptul că ai slăbit mult. În aceeași situație sunt și eu , condiție care mă panicheaza cel mai mult. De ieri am început și eu sa consum obligeana, eu am luat tinctura plus un ceai pansament gastric. Nu mai vreau medicamente. Le iau de o jumătate de an, aceleași pe care le-ai enumerat și tu. În zadar.
Bună, Adela,
Îmi pare rău că treci prin stările astea, te înțeleg perfect. Tot ce pot să îți spun e că vei trece peste asta. Ai nevoie de răbdare. Îți vei reveni și cu greutatea pe măsură ce vei reîncepe să mănânci cu poftă, fără crize de stomac. Continuă să folosești obligeana, încearcă și ceaiul dacă îl suporți. În paralel, caută să lucrezi și cu mintea ta, să eviți stresul (da, știu, e greu). Stresul, anxietatea, ne mănâncă pe interior.
A, heliobacter am avut și eu acum niște ani, ăsta s-a rezolvat cu antibiotic, dar crizele de stomac au revenit când și când atunci când aveam perioade stresante.
Scrie-mi dacă ai întrebări, îți răspund cu drag.
Multă sănătate!
Buna Andreea! Ma confrunt cu helicobacter p. si probabil si cu o gastrita. Dupa covid m-am ales cu toate minunile! Vroiam sa te intreb, pentru tine a fost suficient ceaiul de obligeana? Am citit ca pulberea este recomandata pentru prepararea maceratului si povesteai si tu mai demult de macerat. Am cautat in online pulbere..dar nada. Consum ceai de la fares preparat cum este indicat pe cutie (1/2 lingurita fiarta 10min in 200ml de apa). Ma gandeam sa intreb, sa fiu sigura ca fac treaba buna. Am incercat cu de toate in ultimele 5 luni, germeni de broccoli, miere de manuk, proviotic, antibiotice..dau o sansa si la obligeana. Multumeeesc! Ai sharuit info pretioase si mai presus de toate..speranta!!
Ramona,
Îmi pare rău că treci prin asta, nu e ușor deloc. Vei fi bine, dar ai nevoie de răbdare, regim (o dietă din care să elimini tot ce îți face rău) și zero stres (știu că e greu, dar să ai țelul ăsta). Helicobacter dispare mai ușor, gastrita nu prea, mai ales dacă ai parte de stres. Nu știu dacă covid a avut vreo legătură, dar ăla e nasol cu totul. Mă bucur că ai scăpat cu bine.
Eu ceaiul l-am băut la început macerat la rece (gustul ăla, bleah!!!), dar am folosit tot rădăcină. Le poți încerca pe ambele (pulbere, rădăcină), vezi care te ajută mai mult. Apoi, ceaiul normal – am pus cât scria pe cutie, mai apoi am încercat și mai concentrat (o linguriță, două, chiar trei). În timp ajungi să jonglezi cu el. Sper să te ajute recomandările mele, să treci mai repede peste hopul ăsta.
Citește și comentariile anterioare, spunea cineva de ghimbir că ar mai fi de ajutor.
Multă sănătate! ❤️
PS. Probioticul e de mare ajutor mai ales când iei antibiotice.
Buna seara tuturor.
Eu personal ma confrunt cu o gastrita si esofagita de reflux , de 7 luni.
Am incercat timp de 3 luni toate medicamentele de pe piata, dar nu am scapat de acele arsuri in capul piepului.De 3 luni ,consum :obligeana, propolis de la Manuka, miere de Manuka MGO400, argila Algo,amidon de carofi .Ma simnt mai bine , dar mai am episoade, mi sa recomandat inca o luna de tratament,dar anxietatea provocata de aceasta boala , trebue si ea tratata.Asa ca iau si Amitriptilina,drumul este greu si lung,trebue sa avem rabdare cu noi si sa gandim pozitiv,desi cadem cate o data.
Sanatate tuturor
Bună, Bogdan,
Îți mulțumesc pentru că ne-ai împărtășit experiența ta, deși nu e una plăcută. Cred că e un cerc în care ne învârtim aici, boala ne provoacă anxietate, dar și anxietatea ne provoacă stările de rău. La mine, cel puțin așa a fost. Spun mereu că am scăpat de gastrită (gândirea poizitivă), dar la fiecare episod de anxietate, emoții puternice, simt cum mi se strânge stomacul și mă aflu iar pe marginea… știi tu. Sper că acum, când îți răspund, să fii bine.
Sănătate!
Am și eu o întrebare. Ce schema de tratament ați folosit pentru Helico Bacter? Am aceasta bacterie și dr.ul mi-a prescris o schema de tratament cam agresiva,cu tetraciclina,flagyl,controloc și ulcamed. Mă cam sperie un pic aceste medicamente și tot aman sa încep tratamentul.
Bună.spune-mi te rog din experienta ta.: se pot bea doua căni de macerat de obigeana i tr o zi ? Mulțumesc.
Lucreția, nu îmi mai aduc aminte ce antibiotic am avut la momentul respectiv. Sigur am avut controloc în schemă. Dacă nu ești sigură că e ok pentru tine acest tratament, poți merge la un alt medic pentru o a doua opinie. Am descoperit de curând un grup pe FB unde oamenii caută recomandări de medici pentru diverse afeciuni, Recomandă un medic se numește, poți cere acolo recomandări. Singurul sfat pe care ți-l pot da e să nu amâni.
Bună!
Da, se pot bea chiar 3 căni pe zi. Chiar am scris în articol de acest aspect. Multă sănătate!
Bună, și eu mă confrunt cu arsuri gastrice din cauza stresului, respectiv esofagită de reflux și am decis să încep și eu să beau ceai de obligeană. Oare când ai început să bei ceaiul, ai simtit îmbunătățiri instant, pentru că mie mi se pare că sunt mai accentuate simptomele de arsură de când am început să îl beau (2 zile)?
usufer de vreo 20 de ani cu atacuri de panica am unrau interior de ne descris nu stiu ce sa mai eu
Bună, Maria,
Îmi pare rău că ai această problemă. Sinceră să fiu, nici nu îmi mai aduc aminte ce am simțit atunci. Mi se părea groaznică la gust obligeana (am început cu maceratul care e mai nasol decât ceaiul). Nu și-a făcut efectul imediat, dar am simțit îmbunătățiri în scurt timp. Știu că nu e simplu, dar trebuie să te ajuți și pe partea cu stresul, să găsești ceva să te relaxezi, să reduci pe cât posibil stresul: filme amuzante, o carte care să te relaxeze, meditație, o activitate care îți aduce bucurie. Sănătate multă!
Bună, Ioan,
Îmi pare rău pentru că treci prin aceste stări. Pentru atacurile de panică doar un doctor te poate îndruma. Te-ai gândit să apelezi la terapie? Sper să găsești răspuns la probleme tale. Sănătate îți doresc!
Salutări Andreea, in loc de ceaiul de obligeana ai incercat și tinctura de obligeana? Cică ii mai concentrata și are efecte mai bune.sunt curios daca ai incercat și cum te simti
Bună, Andrei,
Am încercat doar ceaiul de rădăcină și capsulele, tinctura de obligeană nu am încercat-o. Din câte știu, tincturile conțin alcool (poate nu toate, dar nu mă pricep) și nu cred că sunt recomandate în cazul nostru. Verifică acest aspect neapărat. Sănătate!
Add Comment