Sensation white baby!

time read
Articolul are 808 cuvinte și se citește în 3 minute.

Si, da, a fost senzatie!

Anul trecut, cand am aflat ca vom avea Sensation White, mi-am spus asa-ntr-o doara ca, macar o data in viata trebuie sa vad cum este. Si am fost. Incantarea a fost mare de tot (am scris aici). Initial am crezut ca imi va ajunge o prima si singulara experienta. Dar nu a fost chiar asa. Indata ce s-a anuntat White Sensation: Source of Light stiam ca trebuie si aveam sa fiu acolo. Si, din nou, am fost.

Sensation White: Source of Light

Cum a fost acest, al doilea Sensation? Ei bine, a fost minunat. Am sarit peste deschiderea evenimentului, despre care am auzit numai de bine (si aici ii invit pe cei care au fost prezenti sa ne dea mai multe detalii!), ajungand la o ora la care eram convinsa ca voi sta (din nou) la o coada interminabila. Nu a fost asa. Probabil, din cauza experientei de anul trecut, white-rii au venit devreme. Am intrat repede si m-am trezit in marea de alb de care imi era atat de dor.

Despre show nu am prea multe de spus. Poate pentru ca stiam cum a fost „desenata” editia Source of Light (am vazut filmul acesta – pe care trebuie sa-l urmariti! – cu o seara inainte), nu pot spune ca am fost impresionata in vreun fel. Sau poate ca Ocean of White de anul trecut a fost muuuult mai bine realizat, cu mai multe elemente de wow si artificii si baloane si, si, si…  Nu a fost rau, dar as fi vrut mai mult. Poate ca pe Amsterdam Arena s-a perceput altfel. In marele – micul nostru Romexpo, globul era prea mare, figurile acelea erau prea mari. Ufff, cate nemultumire! Mai bine tac, vreau sa vina iar! 😀

Sensation White

Despre muzica numai de bine! Pe partea asta evenimentul a plusat big time. Nu imi aduc aminte sa fi fost atat de incantata ca acum. Inca de cand am intrat si pana la final (pentru ca da, am plecat aproape, apoape de final), am simtit muzica prin toti porii, vibranta, plina de energie, unduitoare si, daca mai aveti voi adjective, va rog sa le insirati. Lineup-ul il gasiti aici. Dintre toti, cei care mi-au atras atentia in mod deosebit au fost Sunnery James & Ryan Marciano si Funkerman.

Pentru a va face o idee, va invit sa vedeti filmul de mai jos. E cel mai bun pe care l-am gasit. Daca aveti si altele, dati-mi de stire!;)

Pentru ca anul trecut ma plangeam de „intrusii” de la eveniment (a se citi aici), voi mentiona si acum cateva imagini pe care nu am reusit sa mi le reprim.
Imagine1: coada la baie. De fapt, coada imensa la baie la fete. Ma asez, stau un minut, ma uit la usa care se tot deschidea lasand aerul rece sa patrunda dusmanos. In spatele meu se aseaza o tipa roscata. Se clatina. Ma uit la ea si vad o privire pierduta. Se legana pe picioare. Pacat de verde ochilor. Am plecat – din cauza frigului, evident.
Imagine2: revin la baie, ca de, imi placea coada aia. Apar doua fufe araboaice, una o cara pe cealalta. Sunt lasate sa intre. Una isi varsa matele in toaleta (bine ca a ajuns pana acolo) si cealalta bate la usa ingrijorata. Dupa cateva minute intra peste cea care varsa. Nu stiu daca sa ii tina parul sau sa verse si ea.
Imagine3: fufa blonda invartindu-se intr-un dans stramb pe ici pe colo. Am ras putin de ea cand s-a impleticit pana la niste domni jandarmi si s-a bagat in seama starnindu-le acestora rasul. Am mai ras putin cand nu intelegea ce i se intamplase la un ochi. I-as fi zis ca ii atarna genele false de la ochiul drept, dar as fi fost cam deplasata. Poate asa trebuiau purtate. Nu am mai ras atunci cand am vazut-o pe jos, adunata de o amica si dusa la punctul de prim ajutor.

Unele fete sunt de-a dreptul oribile. Nu inteleg care e placerea in a se imbata pana dincolo de limitele bunului simt si a se face de ras. Nici nu are sens sa mai spun de baietii prea ametiti de bautura/muzica/bautura care se clatinau tantos incolo si incoa. In comparatie cu fetele, ei cel putin erau funny. Am si o intrebare aici, care e farmecul in a da cateva sute de lei pe un bilet la un eveniment si sa nu ai habar a doua zi ce s-a intamplat, ba chiar sa te alegi cu dureri de cap si mai stiu eu ce? Asa nu, fetelor! Rad baietii de voi! Si gata cu partea neagra a evenimentului alb!

Sensation White 2013

Ce imi doresc acum? Evident ca un Sensation in Amsterdam. Cat de mult? Atat de mult, incat voi ajunge acolo. Dorintele astea nu-mi dau pace! 😀

Foto1 Foto2 Foto3

Mai multe imagini puteti vedea aici si, si mai multe imagini absolut superbe, aici.

Add Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.