Initial am vrut sa fac o mica recenzie acestei minunate carti… am inceput sa scriu ceva si am realizat ca daca as fi continuat rezultatul era un rezumat minutios al cartii, nicidecum recenzie. Si am spus da este toata un citat, unul care trebuie citit cuvant cu cuvant! Este vorba, dupa cum stiti, de casatoria personajului din Mananca, roaga-te, iubeste, Elizabeth Gilbert, cu iubitul ei brazilian Felipe. Asta e modul cel mai simplist de a o descrie. Dincolo de casatorie, este studiul facut de Liz asupra casatoriei, o analiza minutioasa care nu face decat sa te puna pe ganduri.
De ce sa te casatoresti? De ce sa nu te casatoresti? Cand sa te casatoresti? E bine mai devreme sau mai tarziu? Divortul e o piedica in fata unei noi casatorii? Sunt doar cateva intrebari la care Liz raspunde intr-un fel sau altul. Desi povestea si toate gandurile ei in fata casatoriei mi se par usor duse la extrem (o extrema sora cu nebunia!), cred ca Elizabeth Gilbert reuseste sa atinga un punct foarte sensibil, complexitatea de ganduri pe care le avem noi femeile, povestile pe care le cream in imaginar si care nu ne lasa sa dormim noptile pana nu ajungem la un consens cu noi insane.
Daca vremurile noastre sunt grele, daca noi ne lovim de tot felul de bariere in ceea ce priveste casatoria ganditi-va putin la vremurile de apoi cand lucrurile erau cu atat mai putin infloritoare… O pagina din carte ne ofera exemplul concret si ar trebui sa multumim pentru ce avem acum…
„Activitatea sexuala, sustinea Fratele Cherubino, nu trebuie sa implice ochii, nasul, urechile, limba si nici o alta parte a trupului care nu e necesara procreatiei.(…) Femeie, nu te lasa niciodata vazuta despuiata de catre sotul tau!” Ce parere aveti? Suna interesante „regulile” de acum cateva secole!
14 Comments
Abia astept sa o citesc! Mai am 130 de pagini din prima 🙂
🙂 Mai e putin! Eu astept sa aud mai multe detalii despre calatoriile pe care „le-ai facut”!
Ceea ce avem acum cred că se numeşte libertatea de a alege, dar ne-am născut cu ea deja dobândită şi ne este cam greu să facem comparaţii cu trecutul deşi acesta ne exte expus prin mai multe medii.
Cu siguranta ne este greu sa facem comparatii, dar ar trebui sa ne oprim putin – atunci cand aruncam cu nemultumirile in stanga si dreapta – pentru a privi catre alte situatii, vremuri. Cred ca am reusi, macar pentru o clipa, sa multumim pentru ce avem. E mare lucru!
Astept si eu sa scap de examene sa ma apuc serios de citit mai multe carti. Liz Gilbert se afla pe lista de must-read cu Eat, Pray Love si apoi continuarea. Am vazut filmul, dar oricum sunt curioasa.
Eu nu stiu daca am voie sa rad la cartea asta, dar spre final, chiar nu ma pot abtine :))
Flavia, nu stiu cum e Eat, pray, love, dar cu siguranta merita citita… Am auzit numai recomandari pozitive! O am si eu pe lista… isi asteapta randul! 😀
Laura, de ce sa nu razi? 😀 Oricine are voie 😉
***
Interesant felul în care ai prezentat cartea, oricum mi-ai stârnit curiozitatea de cititor, ceea ce nu e puţin…
Ma bucur tare Catia! E o carte care merita citita si te tine prinsa pagina cu pagina. Spre final citeam mai putin doar sa mai trag de ea, sa nu se termine… masochism de cititoare, ce sa zic?! 🙂
Bine ai venit la mine in blog!
m-ai convins şi pe mine prentu „cetitul” cărţii.
am citit „EAT, PRAY, LOVE”, mi-a plăcut mult, mai ales partea a doua şi a treia. La început nu eram convinsă că am făcut alegerea potrivită, dar mi se cam întâmplă să păţesc aşa cu unele cărţi care pe parcurs ma fascinează. merită!
Ma bucur tare mult sa aud asta. Asa mi se intampla si mie uneori, aman, o dau mai incolo, ma gandesc si cand ma apuc nu ma mai pot opri pana la final. Lectura placuta si astept sa imi povestesti cum ti s-a parut. 😉
Mi-a plăcut foarte mult, la fel şi EPL. Dar să ştii că există mulţi care spun că sunt plictisitoare cărţile, că aşa şi pe dincolo. Păcat deoarece sunt două cărţi tare bune.
Josephine, stiu ca sunt multi care spun asta sau mai spun ca „ce sens are cartea daca nu are poze”… mereu m-a distrat replica asta. Ei sunt cei care pierd 😉 EU nu am citit inca EPL, dar am adunat atatea laude la ea, ca o voi citi sigur… intr-o zi! 😛
Add Comment