Un ocean de alb – Sensation White

time read

Articolul are 436 cuvinte și se citește în 1 minute.

Si uite asa realizam cum trece timpul, prea repede, prea grabit… Parca ieri era decembrie si ma gandeam cu entuziasm la evenimentul ce avea sa vina – 21 aprilie: Sensation White. Si a venit. A venit cu tot alaiul lui de alb, cu muzica si galagie. Acum niste ani imi doream sa ajung la Amsterdam, la un Sensation, macar unul. Se pare ca a venit Sensation-ul la mine. Uite ca nu trebuie decat sa rostesti dorintele si ele se implinesc, mai devreme sau mai tarziu.

Cum a fost evenimentul? Mare. Foarte mare. De la cozile imense si albe de afara pana la maretia Romexpo-ului cel plin de alb. Prima impresie a fost destul de ciudata insa. Intalnirile anterioare cu pavilionul central au fost strict legate de targuri de carte. Si trecerea de la Gaudeamus acum cateva luni, la nebunia de Sensation acum, a fost oarecum bulversanta. Aveam in minte harta targului – uite aici editura X, dincolo editura Y – harta ce a fost inlocuita rapid cu o scena imensa, bile colorate, o nebunie de muzica si albul imens. La urmatorul targ de carte voi zambi si doar cei care au fost la Sensation vor putea intelege de ce.

Muzica, sa mai spun de muzica? Nu cred ca are sens. Si nu prea sunt cuvinte pentru a descrie atmosfera. Pe cat de mult alb a fost, pe atat de multa culoare am primit.

Nu am inteles totusi de ce lumea – si cand spun lume ma refer la fetele vesele – isi etala inaltimile de tocuri pe care abia puteau merge, tinute de nunta si alte nebunii total nepotrivite pentru un asemenea eveniment. Nu cred ca voi intelege vreodata, asa ca trec la punctul urmator. Baietasii. Da, s-au strecurat si d-astia, multi si mici si care habar nu aveau ce se intampla de fapt. Am revazut struti si pinguini de parca se revarsase fauna cea vestita. Nu m-am uitat atenta la ei, dar sunt convinsa ca erau multe lanturi groase cat degetul pe sub hainele albe. Impresia de cocalari picati ca din luna in mijloc de eveniment monden mi-a fost confirmata de unul ceva mai tarziu. Incerca sa-i explice unuia care ratase evenimentul cum „canta” „pitong ala”, „da frate, pitong, da’ se scrie din doua cuvinte…” in timp ce striga la un altul „cu de toate frate si cu ceapa”.

Si Pete Tong a fost genial, ca si Fedde le Grand. Mai multe detalii despre lineup si prestatiile celor de sus, care au miscat spiritele, sa dea cunoscatorii! 😀

Trecand peste partile mai putin placute, independente de organizatori (caci organizarea a fost perfecta), Sensation White a fost evenimentul anului. Sa mai fie!