Inca putin si vine marea.

time read

Articolul are 230 cuvinte și se citește în 1 minute.

Si ce daca e septembrie. Marea e frumoasa oricand. Si iata ca am din nou starea aceea de asteptare, de nerabdare stiind ca la finalul saptamanii voi imbratisa valurile fie doar si cu privirea. De o saptamana incoa’  studiez vremea si cu cat ma uit mai mult cu atat parca tinde sa fie mai buna. Saptamana trecuta imi arata ca duminica va ploua. Acum e soare si ploaia s-a mutat pe sambata. Foarte frumos! Daca ma mai uit putin – insistent – cred ca voi avea soare cat cuprinde…

Insa nu asta conteaza. Conteaza entuziasmul primei imbratisari pe acest an si nu ma refer la mare. Conteaza fiecare minut si fiecare pas leganat pe nisipul ud. Conteaza sclipirea din ochii lui cand te priveste indragostit. Conteaza cand simti ca iti iau foc obrajii atunci cand afara oamenii isi strang bine hainele pe ei aparandu-se de vant. Conteaza cand ganunchii ti se inmoaie dupa o sarutare de matase. Conteaza briza marii ce-ti salbaticeste parul. Conteaza mirosul de scoici si tipetele pescarusilor in noapte. Sa va mai spun? Conteaza fiecare clipa pe care reusim sa o zambim, fiecare zambet pe care reusim sa-l furam cuiva, fiecare dorinta pe care ne amintim sa ne-o dorim. Suna cam a vis naiv de vara tarzie, dar nu sunt decat cuvinte de om ce se lasa usor in lumea viselor.

Noapte buna si zanele sa va (in)cante!