Amintiri de… ieri(3)

M-am mai intors putin in timp si am ales un alt text de resurscitat, ca asa mi-a zis mie Lotus

Daca viata ar fi o telenovela!

Daca viata ar fi o telenovela mi-ar placea sa fiu scenaristul si regizorul. Daca viata ar fi o telenovela v-as lasa pe toti sa fiti actorii principali si as privi prin ochelari portocalii, v-as privi pe voi – lumea desenata de mine in cuvinte. Si ati fi fericiti, atat de fericiti… V-as descrie in culori de vara, papusi ratacite in lumea perfecta a viselor. Si v-ati iubi imens si etern.

Daca viata ar fi o telenovela s-ar relua mereu povestea, s-ar sfarsi in bucurie si v-ati intoarce de fiecare data la un inceput de sticla. V-ar placea sa fiti niste papusi care pleaca din punctul A si ajung in B? Niste papusi care vor fi maine fericite, desi azi plang si se plang de zor? Daca ati juca in telenovela mea cu totii ati fi draguti si veseli, niciun chip cenusiu, niciun zambet trist. Nu credeti ca se poate? Va garantez ca da, este telenovela mea!

Daca viata ar fi o telenovela, ati visa cu totii la lumea asta mare si pestrita. Da! V-ati uita la filme cu voi si v-ati plange ca totul e prea perfect, prea vesel, prea neobisnuit de frumos. V-ati plange zi de zi de viata enervant de lina pe care o duceti si ati pleca intr-o buna zi in cautarea ei, a vietii asteia din care priviti voi acum.

Daca viata ar fi o telenovela, am visa cu totii sa fim in afara ei. Asa suntem noi, visam numai la ceea ce nu avem – jucaria altuia, rochita alteia, mingea altuia, masina altuia, casa altora, femeia altuia, iubitul alteia – pentru ca de, ce avem cunoastem, ce nu avem dorim. Si dorinta creste mai mult cu cat obiectul dorintei noastre e mai sus, de neatins.

Daca viata ar fi o telenovela, v-as invata pe toti sa nu mai visati aiurea. Visati la voi si fericirea pe care o aveti alaturi. Nu ma intrebati de ce am scris asta… ati rade! De fapt… m-am oprit mai devreme asupra unei telenovele. Dupa 3 minute mi-a trecut cheful, mi-a ramas doar senzatia ca telenovelele par a fi niste case mari de Barbie – atragatoare, dar reci. Fara sani nu exista Paradis. Asa se numeste. Unii ar fi de acord cu titlul, pe mine ma distreaza. Si da, e vorba de sani! Din 3 minute va pot face un intreg rezumat al filmului!

Textul a fost publicat pe 6 august 2009 aici.

7 Comments

  • lotusull Posted 03/10/2011 09:04

    Singura asemanare a vietii cu telenovelele e faptul ca are mai multe episoade 🙂
    In rest, la fel ca si cartile cu povesti nu are nimic real. De unde riscul de a ne avanta in vise fara radacini.

  • ganguritu Posted 03/10/2011 11:30

    Fiecare isi alege cum vrea sa arate propria telenovela ( eu ma gandesc mai mult la un film de lung metraj, poate trilogie)
    Dar cei mai multi regizori au probleme cu actorii secundari si cu figurantii…

  • andres Posted 03/10/2011 22:59

    Lotus, telenovelele sunt intr-adevar plasmuiri colorate care ajuta la cresterea vanzarilor de canapele. Cum? Foarte simplu! 😀

  • andres Posted 03/10/2011 22:59

    Ganguritu, mai ales cu figurantii. Aia sunt mereu problema! 😛

  • Georgyanna Posted 05/10/2011 11:47

    Eu nu ma gandesc la o telenovela, ma gandesc la „Tanar si nelinistit” :))
    Imi doresc o viata lunga si traita din plin…Toti cred k ne dorim 🙂

  • andres Posted 05/10/2011 22:37

    G, tineri si nelinistiti suntem cu totii… asta pana vin responsabilitatile peste noi si ne loveste viata-n frunte, ca ne linistim cu totii! 😛

  • Georgyanna Posted 06/10/2011 07:03

    Si cand „ne loveste viata-n frunte” tot nelinistiti suntem, numai ca atunci suntem nelinistiti din alte motive. 🙂

Add Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.