Cand Aladeen e dictatorul, nu ne mai jucam. Radem.

Do you want the Aladeen news or the Aladeen news?

Dupa experientele Borat si Bruno ma asteptam ca Dictatorul sa fie mult mai… deplasat, ca sa zic asa. Sacha Baron Cohen a reusit sa faca dintr-un personaj care se vroia un monstru un om dragut si sensibil. Pana atunci insa se desfasoara in voie, este un dictator in toata puterea cuvantului, acel conducator care abuzeaza de putere, Aladeen, cel care a facut lumii darul suprem: de a se naste.

Si nu subiectul filmului este punctul forte, ci Aladeen, personajul nostru cu toate replicile lui cretine si totusi atat de naturale. Oare de unde le scoate omul asta?! Mai apoi este mimica lui si felul in care interpreteaza rolul marelui dictator. Sa va spun acum cat de tare e cand „executa” pe cineva? Sau cand arata cu degetul? Sau cand vrea sa fie imbratisat? Sau… Ok, ma opresc aici. Nu vreau sa dau prea multe detalii, pentru ca filmul este pur si simplu de vazut. Departe de a fi obscen – cum m-am asteptat – Dictatorul este ceva mai mult decat o comedie, este o satira cu glume ce vizeaza „falsa” democratie a SUA si a lumii in general. Paralela intre dictatura si democratie vine sa scoata si mai mult in evidenta situatia mizera in care se afla lumea, iar el este acolo sa o arate cu degetul.

Dictatura, democratie, politica… nu par a fi subiecte prea comice. Dar sunt. Aladeen trece totul in tragico – comicul cu care ne-a obisnuit. Se ia de mediul politic, se ia de homofobi, are o doza de misoginism, de rasism… de toate despre toti. Ca sa nu mai zic de atacul la adresa Hollywood-ului, atac la care Megan Fox este complice, dar si Edward Norton. Acestia doi aparand in propriile roluri. Ce rol are Romanica noastra in film? Mic. Mic. Mic. Mergeti la film! Repejor!

The Dictator (2012)

2 Comments

Add Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.