time read
Stiu ca este un film cu acest nume. Nu l-am vazut, deci nu va voi vorbi despre el. Poate veti zambi usurati (ca ati scapat de o alta recomandare)… in ultimul timp vorbesc mai mult despre filme si muzica plus micile mele aberatii: vise, povesti, mare, desene, fericiri, soare, carti. Imi caut linistea in ele, in cuvinte si imagini. Caut raspunsuri sau poate ca le ocolesc, nu stiu exact.
Ma gandeam acum la nebunia cu sfarsitul lumii din 21 mai… L-am petrecut si pe asta cum l-am petrecut in anul 2000. Va aduceti aminte ce se mai vorbea si atunci de iminentul sfarsit al lumii, care avea sa ne spulbere pe toti? Da. A trecut. Cine poate stii cand va fi sfarsitul lumii? Multi s-au trezit prooroci peste noapte si au spus cate o nebunie, preluata si crescuta de altii. Intrebarea mea este cum si-au petrecut „sfarsitul lumii” cei care au crezut in el? S-au distrat pana la epuizare, s-au rugat, s-au pocait? Si ce au facut a doua zi? Cel mai probabil ca si-au reluat viata in fix acelasi mod, fara nicio schimbare…
Nu cred ca poate cineva sa recupereze in cateva zile ceea ce nu au facut intr-o viata, indiferent despre ce e vorba. Si poate ca nu s-ar mai speria nimeni de vreun sfarsit daca l-ar privi exact asa cum este de fapt, un nou inceput – asta apropos de ce scriam zilele trecute legat de jumatatea plina a paharului. Sfarsitul lumii vine de secole intregi, vine chiar de la inceputul lumii… si poate ca el chiar vine, trece peste noi si o noua lume rasare de fiecare data. Cu fiecare era avem parte de noi inceputuri, fiecare schimbare este un inceput, mai departe depinde de noi cum il percepem.
Cum mi-am petrecut eu acest sfarsit al lumii? Cu soare mult si cer senin, cu o vara frumoasa ce imbie la visare, cu parfum de povesti si dorinte implinite. Cam asa…
Pana la urmatorul sfarsit al lumii, probabil la anul, va urez zile frumoase si dorinte implinite!
PS. Mai multe despre 2012 si de ce sa nu ne facem griji cititi aici. Mi-a placut tare mult afirmatia asta: In cel mai rau caz in anul 2012 ne vom prosti in masa – iata un adevarat motiv de ingrijorare!
6 Comments
cand aud genu de stiri imi vine sa sparg televizoru si ma gandesc cine ia in seama toate mizeriile astora…
Ionu, m-ai facut sa zambesc sa stii! 🙂 Am aceeasi tendinta criminala fata de dragul meu TV (pe care il vad al naibii de rar) si, mai apoi, fata de toate siturile care preiau stirea ca atare. Cine ia in seama toate aste? Populatia indobitocita, stie ea care!
Vine apocalipsa trimisa de cel de sus, vin zombies peste noi, timpu se sfarseste.. si multe alte „teorii” sunt scenarii imaginative ale unor oameni plictisiti. Deja m-am saturat de ele. Daca tot o sa vina se poate sa nu fim anuntati? Se poate ca prezicatorii sa comploteze si sa ne anunte doar cu 1 ora inainte?
M@ri@n, dar nu ar putea sa nu ne spuna deloc? Unora ne plac surprizele! De ce sa stam stresati? Poate dam naibii in vreun ulcer 😀
Lumea se sfarseste in fiecare minut, poate nu pentru noi, dar pentru altii cu siguranta! Sincer, nu cred ca suntem atat de buni crestini incat sa stim exact cand e sfarsitul…
Laura, cu siguranta nu vom stii niciodata! Si care ar fi sensul? Majoritatea s-ar panica (dupa cum bine stim ca fac) si in loc de un final lin ar fi unul haotic. Deja intram in discutii sensibile 🙂
Add Comment