World War Z sau Cum sa te plimbi printre zombi

time read

Articolul are 801 cuvinte și se citește în 3 minute.

Mother Nature is a serial killer. She wants to get caught, she leaves bread crumbs, she leaves clues… Mother nature knows how to disguise her weakness as strength.

La noi, Mama Natura e o blonda cu… Pff. Scuze! Vorbim de film si de Mama Natura a americanilor, ca de la ei vine (mereu) apocalipsa. Oare cate filme cu sfarsit de lume au fost (numai) anul acesta? Multe. Si, cel mai probabil, vor urma si altele. Acum, ca aceasta presupusa apocalipsa nu mai este o noutate, ramane ca cei care o deseneaza sa ne surprinda cu altele: sursa apocalipsei, felul in care e „traita” sau infranta. Se pare ca insasi apocalipsa a ajuns sa fie personaj principal al filmelor din zilele noastre… o avea ea chipuri diferite, insa rolul e acelasi. Sa distruga oamenii astia multi si rai.

Bun. Sa trecem acum la filmul nostru: World War Z. Personaje principale: Gerry Lane (Brad Pitt), fost investigator al ONU, multi, dar foarte multi zombi si apocalipsa noastra. Actiunea incepe cu un blocaj in trafic. Desi totul pare normal – ora de varf, trafic intens – agitatia care incepe sa se propage in jur devine tot mai suspecta. Gerry al nostru, spirit de luptator, isi da seama ca e ceva in neregula. Bine, cred ca oricine si-ar da seama daca ar vedea oamenii urati alergand si muscand alti oameni pentru ca acestia din urma sa devina si ei urati…

Si asa a aparut masa de personaje pe care le vom numi mai departe zombi. Comparativ cu filmele pe care le-am vazut (si am tot vazut filme cu zombalai urati), acum avem parte de un fenomen ciudat. Pe langa faptul ca sunt rapizi, extrem de rapizi, nu se dau in vant dupa sange. Zombii acestia musca, alearga, musca si, daca nu au ce face, intra intr-o stare de somnolenta ciudata. Sa zicem ca este un concept nou-nout care m-a incantat de la prima vizionare a trailerului.

Brad Pitt. E un fel de „die hard” in acest film. Nu stiu cum face, insa nu se lasa prins sub nicio forma de baietii rai. Ca sa nu spun ca reuseste sa scape din mainile si dintii zombilor chiar si atunci cand acestia patrund intr-un avion si infecteaza toti pasagerii. Blondutul nostru, arunca o grenada, face avionul praf si scapa. Nu tocmai teafar, dar scapa. Noroc cu centura! (Am tot vazut oameni salvati de centura in filme, in ultima perioada. Sa fie aceasta o metoda de educare a populatiei?!) Care este misiunea lui Gerry Lane? Sa salveze lumea. De fapt, el pleaca in cautarea sursei acestei epidemii si a antidotului. Dar cum sa gaseasca antidotul daca sursa nu se lasa gasita? Si aici intervine Mama Natura si ideea geniala care va duce omenirea catre un nou inceput. Nu va spun! Chiar nu!

Daca in trailer vedem hoardele de zombi de la distanta, in film avem parte si de close-up-uri ale mortaciunilor, astfel incat sa nu ramanem cu intrebari. Ba chiar a fost la un moment dat o scena prelungita fara rost. Gerry al nostru da nas in nas cu un zombi clantanitor. La inceput suspansul e mare, dar cu cat momentul se prelungeste, cu atat se stinge tensiunea si, de ce nu, dramatismul momentului. Am cam ras de mortul cu pricina!

Ce mi-a placut la film? Ideea. Este buna, prea buna. Sa mai spun ca la baza filmului sta o carte? Nici nu ma mai mira acest lucru. Mi-a placut cum au fost „desenate” valurile de zombi ce s-au materializat intr-o piramida uriasa gata sa prapadeasca si cel mai sigur stat de pe pamant, Israel. Mi-a placut faptul ca au reusit sa faca un film fara sange. Desi am avut parte de zombi rai, flamanzi, sangele nu a mai improscat ecranul ca in alte filme de gen. Mi-a placut finalul! Vai ce mi-a placut. In cazul acesta nu va pot divulga detalii, ar fi pacat sa stric surpriza vizionarii.

Ce nu mi-a placut sau, mai degraba, ce nu am inteles? Cum de s-a raspandit epidemia atat de repede pornind de la niste cazuri izolate, de ce s-a trimis o singura echipa de salvare, de ce a trebuit sa fie doctorasul atat de batut in cap, cum de a reusit Gerry sa scape iar si iar din mainile si dintii zombilor, desi nu era el chiar supererou? Si intrebarile ar putea continua… Nu am aflat noi ce si-a injectat Gerry intr-o anume scena, dar, cu siguranta, stim ca are o doza mare de „greu de ucis” in el.

Va recomand World War Z – Ziua Z Apocalipsa. Nu pot spune ca e genial, dar e prea bine pus in scena pentru a fi ratat. Si, da, este genul de film care trateaza acelasi lucru, dar dintr-un unghi cu totul diferit, unghi din ce in ce mai greu de gasit!

World War Z (2013)