Amintiri de… ieri(4)

time read

Articolul are 1210 cuvinte și se citește în 4 minute.

Am dat din intamplare pentru un text scris acum un timp… acum o viata. Stiu ca l-am scris, dar nu imi mai aduc aminte cu ce ocazie. De ce nu l-am postat pe blog, nu mai stiu. Il voi trece la resurscitari… Cum mi-a spus mie Lotus.

Martipan… pana la cer si inapoi

Citeam astazi despre iubire. Cineva spunea ca iubirea nu trebuie sa fie doar martipan, iubirea trebuie sa fie intensa. Si de ce atata intensitate? De ce atatea scrieri despre iubire? Ok. Imi place sa citesc despre iubire… imi plac povestile si imi plac cugetarile. Am tot citit iubirea scrisa si descrisa de diversi autori. Incerc probabil sa ii aflu secretele, sa o descopar, sa invat unde sa o caut sau sa o privesc…

Atatea pareri si feluri diferite de a gandi si scrie… insa pana la urma iubirea este una. Oricum ai aseza-o in cuvinte, iubirea ramane aceeasi, cea pe care o cautam cu totii, cea pe care o asteptam, la care visam. Si nu e oare iubirea cea care ne da puterea de a infrunta tot? Nu ea ne da putere sa zambim, sa luam in piept tot ce inseamna viata, cu bunele si relele ei?

Iubirea fata de apropele (da! Este si o carte) este sursa noastra de energie. Cum definim acest “aproapele” este mai departe optiunea fiecaruia dintre noi. Iubirea incepe cu noi. Ea este prezenta in noi, ca ne place sau nu! Cum putem astepta sa fim iubiti de cei din jur daca noi insine nu ne iubim? Si pana la urma de ce nu ne-am iubi? Care e prima persoana pe care o vedem dimineata? Pe cine privim in oglinda cu ochii umflati de somn? Dincolo de noi sunt restul. E lumea intreaga…

De cele mai multe ori plasam iubirea in bratele unui singur personaj. El. Acel el in jurul caruia ni se invarte universul. Si cat de frumos este cand sentimentul acela frumos este impartasit… Am vrea sa traim asa pentru totdeauna, am vrea ca toti cei din jurul nostru sa simta acea fericire pentru a ne prinde cu totii intr-o hora a iubirii…

Nu vi s-a intamplat niciodata ca, intr-o relatie noua fiind, sa doriti a face si pe altii fericiti? Mi se intampla de fiecare data!  De fapt chiar mai des. Nu as putea spune ca am success in “a face lipeli”, insa doar gandul ca un el si o ea pe care ii aduc impreuna pentru o clipa ar putea fi un cuplu fericit imi da un sentiment deosebit. Am fluturi in stomac… Ma hranesc parca cu fericirea altora sau potentiala lor fericire. Au fost momente in care am crezut ca am reusit, in care am crezut ca el si ea sunt facuti unul pentru celalalt. Au fost momente in care am simtit ceva mai mult, auzeam clopote si muzica leganata de dus mireasa la altar. Dar au ramas ca un vis frumos. Poate ca sunt o visatoare, insa cred din toata inima in finaluri fericite!

De fiecare data cand incerc o noua lipeala spun ca ma las de meserie. Pana la urmatoarea incercare. Acum sunt in pauza… Ciudat e ca nu mi-a placut niciodata sa mi se aranjeze o “lipeala”…  Cine sa ma inteleaga?!

Oricum ar fi, cautata sau nu, gasita sau pierduta, iubirea este acel ecstasy de care avem nevoie. Am fi in stare sa mergem pana in panzele albe dupa ea…

Ce facem cand gasim iubirea? Ce facem cand o avem alaturi zi si noapte, cand devine parte din noi? Suntem oare in stare sa o pastram? Suntem in stare sa o tinem alaturi si sa ii oferim ce are nevoie? Suntem in stare sa o imbratisam zi de zi cu aceeasi pasiune arzatoare? Suntem capabili sa iubim pentru totdeauna, pana la cer si inapoi?

“- Am descoperit iubirea intr-un fir de nisip… a venit intr-o zi spre mine si s-a asezat in dreptul inimii. Am vrut sa-l indepartez, dar parca imi incalzise sufletul. Am zambit si l-am pastrat…

– Si acum, dupa atata timp, ce simti? Nu ti-e dor de inceput? De primele zile…

– Pai fiecare zi e o prima zi, in fiecare zi am parte de primul sarut de prima imbratisare.

– Imposibil!

– Dar te inseli! Orice este posibil! Orice! ”

De ce spun unii ca dupa un timp inceputul devine amintire? De ce au impresia, gresita de altfel, ca magia dispare la un moment dat? I-am auzit pe multi spunand acest lucru… si cred ca sunt atat de tristi… Mi-e mila de tristetea lor si de nefericirea lor… Pasiune doar la inceput? Asta s-ar traduce printr-o fericire partiala, de inceput si apoi nimic. De aici si iubirile sfarsite, relatiile incheiate si uneori divorturile.

De fiecare data cand am iubit, am iubit pana la capat. Am luptat pentru iubirea mea pentru ca in ochii mei o iubire ce se naste din nimic nu poate sa moara brusc. Am tinut-o vie pana la final. Mi-am pastrat in suflet amintirea primului sarut, amintirea primelor intalniri. Fiecare intalnire era o noua intalnire, prima… Am aflat de-a lungul timpului ca uneori iubirea se stinge, o ingropam la 2 metri sub pamant si mergem mai departe. Iubim din nou… De fiecare data mai frumos, mai…

Poate ca sunt in cautarea acelei iubiri “pana la cer si inapoi”… pentru ca desi am avut impresia nu o data ca am gasit-o, mi-a scapat de fiecare data printre degete. S-a strecurat usor si s-a transformat in fum lasandu-ma mereu cu semne de intrebare. Iubirea mea?

Raspunsul mi-a venit de fiecare data aruncat de o forta invizibila sau poate de soaptele celor care m-au imbratisat…

“- Iubirea este inca acolo, asteapta… asta a fost inca un pas catre ea. Intr-o zi va veti descoperi si veti fi alaturi in dansul de mult visat.

–  Si de ce am iubit din nou? De ce am vrut cu atata ardoare sa cred, sa visez…?

– Pentru ca tu stii sa iubesti, pentru ca iubirea este parte din tine si daca nu iubesti nu existi… Tu traiesti iubind, traiesti pentru iubire. Tu esti iubirea.

– Si totusi. Am obostit sa ma trezesc mereu in acest punct. Am obosit sa o iau mereu de la capat, am obosit sa iubesc la nesfarsit… e ca atunci cand te obisnuiesti sa dormi intr-un pat, cand in sfarsit dormi bine vine momentul sa schimbi patul… si nesomnul se instaleaza iar… si iar… am obosit!

– Asa spui mereu… Doua saptamani draga mea si vei uita ca “ti-ai irosit iubirea”, doua-trei luni si vei dori sa iubesti din nou… Vei avea atata iubire de oferit incat se vor pleca florile in fata ta si vor inflori copacii… si nu uita! Tu te indragostesti in fiecare zi!”

Iubirea. 1065 de cuvinte despre iubire (pana acum) si alte sute, mii de carti despre acest motor care ne calauzeste in calatoriile noastre prin viata. Iubirea este frumoasa, superba, dorita si avuta. Cand se pierde devine poveste… Iubirea adevarata este cea “pana la cer si inapoi”. Si sunt convinsa ca exista!

Atata timp cat voi mai vedea batranei tinandu-se de mana prin parcuri, atata vreme cat voi vedea batranei zambindu-si si sarutandu-se timid pe obraz voi stii ca iubirea adevarata exista… si o voi cauta! Poate ca totusi iubirea chiar are gust de martipan… pana la cer si inapoi!

Scrisa candva…

Sursa foto