Asculta sunetul noptii

time read

Articolul are 431 cuvinte și se citește în 1 minute.

Dansam candva in ploaie, dansam si nu ne pasa de nimic. Nu ne pasa ca eram in curtea scolii si ne priveau ochi mirati de dupa ferestre, nu ne pasa ca apa avea sa ne strice coafurile sau ca vom fi uzi pana la piele. Eram fericiti asa cum nu aveam sa mai fim vreodata. Stii tu, fericirea aia lipsita de grija zilei de maine, de responsabilitati, lipsita de depresii sau dezamagiri. Habar nu am avut atunci ca aceea va ramane una dintre cele mai frumoase amintiri. Si apoi, imaginea ploii care se scurgea pe geamuri si picaturile de apa scurse din parul nostru pe banca au ramas fotografii pastrate cu sfintenie intr-unul dintre buzunarele timpului. Zile superbe, de neuitat…

Au trecut ani multi si am strans amintiri, am strans iubiri si depresii, am strans zambete nepretuite si prieteni pentru o viata. Multi au fost, putin au ramas. Aceia care conteaza. Ce poate fi mai frumos decat sa auzi o voce draga, vocea aceea pe care o stii de ani intregi si care speri sa fie acolo si peste ani? Ce poate fi mai frumos decat sa stii ca acolo, in noapte, cineva se gandeste la tine, cineva te poarta in suflet pana in vis si inapoi?

Sunt fericiri marunte pe care daca nu le adunam, daca nu le punem la loc sigur vor pleca pentru totdeauna lansadu-ne singuri, tristi si fara sens. Un zambet, o adiere de vant, o vorba calda, o floare rasarita la margine de trotuar, un sarut, un copac ce-si scutura frunza aramie la picioarele tale, un scartait de vioara venit de undeva… Acestea sunt minunile!

In dimineata asta a venit toamna. Frunzele isi cantau anotimpul colorat in caderea lor spre pamant, copacii le plangeau caderea. Pentru prima data in viata, nu mi-e dor de vara. Sunt aici, cu toamna alaturi, cu cerul plin de stele si o luna mare, rotunda si simt ca sunt unde trebuie. Nu vreau sa ma intorc in ploaia din curtea scolii, nu vreau sa trec prin emotiile primelor iubiri, nu vreau sa visez la Feti Frumosi calare pe cine stie ce cai inaripati. Nu. Aici mi-e bine. O toamna perfecta, o toamna cu frunze colorate, cu cer senin si soare caldut. As vrea ca timpul sa treaca mai incet, mult mai incet, pentru a simti fiecare clipa asa cum nu am reusit pana acum.

Cerul este intins peste stele si orasul miroase a noapte. Acum e liniste. Momentul perfect pentru imbratisari, pentru cuvinte soptite in lumina felinarelor, pentru o melodie ascultata la nesfarsit, pentru inca o dorinta…

Bebe – Siempre Me Quedara