Ma uitam zilele trecute pe aici prin blog si incercam sa imi aduc aminte de primele zile, primele posturi, primele reactii. Cum mai urmaream evolutia traficului, fiecare nou vizitator era un mic extaz, fiecare comentariu venea ca o incantare…
Atunci, cand erau unul sau doi care ma urmareau zilnic, ma bucuram enorm. Acum sunt probabil cu vreo 2 in plus si ma bucur si mai mult. Acestia imi sunt prieteni (vazuti sau nevazuti), sunt cei care stiu ca ceea ce am scris are legatura cu o stare de spirit, cu un moment, cu o nebunie, cu un vis pe care vreau sa-l impartasesc. Sunt cei care au trait alaturi de mine momentul ori s-au identificat cu acel moment chiar daca s-au aflat la mii de km departare. Sunt cei care ma intreaba pe fuga „te-ai referit la… nu-i asa?”, iar eu nu pot sa neg, nu stiu sa mint. Sunt cei carora imi place sa le daruiesc cate un zambet, cate un mic „happy thought” pentru o zi mai senina.
Acum nu imi pasa daca intra si ma citesc doi sau patru. Stiu doar ca ma citesc cei care conteaza si pentru care contez. Ca se intorc aici cand si cand din inertie. Si pe ei ii imbratisez cu un zambet larg… adica pe voi. Ca altii decat voi nu stiu de blogu’ asta 😀
Si voua va dedic postul de azi!
4 Comments
te-ai referit la….mine….nu-i asa?
🙂
2 ani, 2 vizitatori, doua sidebar-uri :))
@sebubu: EVIDENT!
@nazone: chiar ca 2 🙂 la anul vor fi cate 3? 😀
suntem 3!
Add Comment