time read
Simplu. Pentru ca se intampla lucruri interesante. Pentru ca lasam usi deschise catre noi descoperiri. Pentru ca nu se stie niciodata daca iti va placea acel ceva care ti se ofera pana nu-l incerci. Mi-am inceput anul cu acest „da” in gand. De ce sa spun nu, cand pot spune si da. De ce sa fiu negativa cand pot sa ma las in voia clipei, sa inchid ochii si sa ma arunc inainte imbratisand noul, necunoscutul. Si acum, doua luni mai tarziu, imi dau seama ca „strategia” functioneaza. Am spus niste da-uri care m-au uimit si care mi-au adus zambete senine, uneori indragostite, alteori pline de speranta catre noi descoperiri.
Nu am nicio treaba cu rockereala, insa am spus da unui concert care m-a marcat. Si am fost in mijloc de saptamana, eu cea mai comoda persoana in viata. In alti ani cred ca nici Ricky Martin nu m-ar fi scos din casa miercurea, asa tarziu. I-am descoperit pe cei de la Diary of Dreams si m-au fascinat intr-un mod ciudat. Muzica are uneori tendinta sa hipnotizeze si asta a fost unul dintre acele momente.
Diary of Dreams – The Wedding
Imi spunea cineva acum un timp ca tentatiilor trebuie sa le cedam. Si poate ca acest a spune da, aduce cumva cu a ceda unei tentatii. De ce sa ne bantuie, cand o putem bantui noi, de ce sa consumam zile si nopti gandindu-ne ce ar fi fost daca… Le putem stinge pur si simplu. Si pot deveni parte din noi pentru totdeauna sau pot disparea in neant. E drept ca nu ar trebui sa cedam oricarei tentantii, dar e oare bine sa ne abtinem? Inclin sa cred ca e mai bine sa stingem tentatia cu cedare, decat sa ii atribuim insusiri pe care nu le merita de fapt. Imaginatia ne este bogata, atat de bogata incat e in stare sa faca din broscoi – printi minunati si din pietre ordinare – nestemate. Refuzandu-ne o tentatie riscam sa picam in ea si sa ne lovim mai rau decat ne-am fi imaginat. Cu cat asteptarile sunt mai mari, cu atat cazatura va fi mai dureroasa.
Ar trebui sa spunem da mai des. Numai asa putem fi uimiti de minunile care se ascund dincolo de noi, la doar un pas, doar o clipa. Si niciodata nu va intreba cineva „de ce” atunci cand ii spui da, pe cand la nu… Despre ce fel de da-uri vorbesc? La lucruri pe care nu le-ati facut si care va apar in fata din neant, la propuneri la care nu v-ati fi gandit sau la care v-ati gandit dar nu ati primit intrebarea. Incercarea unor gusturi noi, diferite, carora de obicei le spuneti nu. Stil nou, machiaj nou, muzica diferita, alt job, alt gen de film sau carte. Trebuie doar sa spui da. Poate ca tentatia si a spune da nu prea se pupa in context, insa acolo unde se pupa, iese cu scantei!
Va invit sa spuneti da mai des. A fost si un film pe tema asta – Yes Man. Mesajul este, cred eu, destul de clar.
Add Comment