Inca o saptamana si ma pregatesc de vacanta. Cred ca va fi cea mai lunga saptamana a anului. Acum nu stiu exact daca plecarea in concediu sau plecatul undeva departe de oras ma incanta mai mult. Nu mai am entuziasmul de anul trecut cand numaram minutele pana la plecare… sau poate numaram secundele pana la intalnirea cu ea… dar simplul gand ca voi lasa in urma stresul si oboseala, agitatia orasul si caldura epuizanta de aici, ma incanta si imi da aripi mai ceva ca un RedBull.
Cineva imi spunea ca eu traiesc vara si ca traiesc pentru vara. Se prea poate. Vara e anotimpul in care soarele imi zambeste intr-un anumit fel, in care cerul e mai luminos noaptea si mai senin ziua. Vara simtim si traim fiecare moment ce trece peste noi. Tot vara inventam momente si ne lasam surprinsi de ele. Ne reinventam pe noi.
Fiecare simtim acest anotimp in felul nostru. Anul trecut s-a intamplat sa ma intrebe un prieten ce fac… Eram la o terasa pe plaja, incercam in trei minunata bere Bergenbier Ice ( pe care o tot cautaseram). I-am raspuns ca bine, cu prietenii la mare.
A adaugat: „Tot plaja intreaga zi, Cosmo, pepsi si…? ” Am ras atunci. Rad si acum. Sunt cateva lucruri care imi plac la nebunie, lucruri pe care le fac an de an si nu ma plictisesc niciodata. Plaja, ceva de citit, prietenii alaturi, briza marii si restul vine de la sine. Le-am avut deja anul asta, un fel de preview si m-a incantat la culme.
Imi plac la nebunie zilele de plaja in care sa nu facem nimic iesit din comun, extraordinarul venind pur si simplu din lucrurile marunte. Plimbatul pe plaja ore in sir in zilele fara soare, dormitul pe plaja dupa noptile albe, poze facute aiurea de care sa ne amuzam mai tarziu… Ma minunez cand aud cum unii se plictisesc dupa doar cateva zile de stat la mare. Am spus intotdeauna si se pare ca imi sustin parea in continuare, plictiseala nu s-a inventat pentru mine cand e vorba de mare. Si ce poate fi mai relaxant decat a te plictisi pe plaja, sub soare sau sub umbrela?
Acolo plictiseala nu are decat sa ma omoare, dar sa o faca incet astfel incat sa o simt cu toata fiinta!
Inca putin si trenul ce ma va lasa pe plaja insorita va opri in statia mea… este si el o sursa de inspiratie! Pana si trenul imi aduce cuvinte, imi aduce idei de pus pe hartie. Am muze in tot ce ma inconjoara 😀
(to be continued)
5 Comments
distractie placuta!!! think of me 🙂 …. dar nu prea mult 😛
:*
cel mai mult, cel mai des, la fiecare val si fiecare scoica >:D< Poate nu pana la cer si inapoi, dar pana la anu si inapoi cu siguranta!
prea pe fata aceasta relatie erotico-perversa cu marea, nisipul, soarele si umbrela….
si eu care credeam ca sunt undercover 😀
Add Comment