Ieri a fost o piersica…

Sa mai spun o data ca s-a dus vara cu piersicile ei cu tot? S-a dus. Si e frig. Bine, nu prea frig pentru unii, pentru mine e groaznic! Ce naiba o sa mai zic la iarna??? 🙁 Sunt cea mai degerata dintre degerate(i). Pana si piersicile au degerat… si-au pierdut gustul, culoarea, parfumul, farmecul. Sunt niste forme comestibile cu efect de placebo. Mananci si ai senzatia ca ti-ai facut pofta. De fapt sunt niste chestii, nicidecum piersici.

Vai ce dor imi e de piersici, de mare si de cafeaua bauta pe plaja. Si ieri eram pe plaja… ieri inspiram ultimele straluciri de soare si gustam din cafeaua facuta la ibric special pentru mine de o tanti draguta… Ieri priveam spre mare imbratisand-o din priviri si invidiindu-mi scumpa si draga prietena ca ea e destul de viteaza incat sa se congeleze nitel in valuri, iar eu doar cu gandul…

Nici nu mai stiu de cand am inceput sa iubesc piersicile (cu puf sau fara)… si visez la ele anotimpuri intregi. Apoi vine vara si le dau intalnire!

Azi am ramas cu amintirea si dorul de o piersica de vara… de imbratisari furate si vise calde, de valuri care ne uda picioarele goale si vant care ne ciufuleste pletele. De vara.

2 Comments

  • Stii tu Posted 11/10/2010 23:39

    Toată vara te-ai plîns ca este prea cald. Acum te plîngi ca îți este prea frig. Hotăraște-te!

  • andres Posted 12/10/2010 21:14

    :)) Da e prea frig si da a fost prea cald. Vreau sa fie luna mai. Prin a ma plange nu fac decat sa ma integrez perfect in multimea de nemultumiti care suntem…

Add Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.