Spunem la revedere atat de des si atat de… fara sens! Este o formula salut la plecare, la despartire ca o speranta, dar o vad a fi cu o valoare nula in majoritatea cazurilor. De cate ori ati spus la revedere si nu v-ati mai vazut vreodata cu persoana respectiva sau nu v-ati mai dorit sa o vedeti?
O spun si eu… Imi place sa spun o zi buna, insa imi iese acest idiot la revedere fara sa vreau. De unde mi-a venit bazaconia asta in cap? Simplu, eram intr-o zi la posta si dupa ce am asteptat o ora sa ridic un colet mic, mic pentru ca tantilele erau ocupate cu nu stiu ce altele (nu din vina lor, ci a crizei care le-a rarit prin oficiul respectiv si nu faceau fata), m-am trezit in fata unei figuri atat de acre ca nu stiam cum sa plec mai repede. Parca eram usor invidioasa pe cei care stateau la coada la pensii, acolo era tanti aia draguta care stie sa zambeasca. Asa, revenind la tanti a mea care mai ca nu imi dadea cu mouse-ul peste fata la cum il butona, am semnat ce era de semnat, mi-am luat coletul si am spus multumesc, la revedere. In clipa urmatoare ieseam pe usa si ma intrebam de ce am zis la revedere. Cu siguranta nu imi doream sa o mai vad. Ajung destul de rar la oficiul cu pricina, deci slabe sanse sa o revad tocmai pe respectiva…
Deci, de ce la revedere? Salutul asta l-as oferi mai degraba persoanelor dragi, celor pe care imi doresc mult sa ii revad, a caror prezenta mi-e draga. L-as oferi persoanei iubite cu o mica adaugire, la revedere cat mai repede. Dar na, suntem obisnuiti sa aruncam cuvinte aiurea. Si spunem uneori la revedere unor oameni pe care nu i-am vazut si nu ii vom mai vedea vreodata… de ce? Avem vreo speranta ascunsa asupra locului, omului? Inteleg cand omul care spera ca tu sa revii sa iti spuna asa, dar tu care nu vrei? Si nu mi-ar placea sa revin in locuri precum spitale, farmacii, institutii publice… Ei ne vor, noi nu ii vrem. Imaginati-va cum ar suna acest la revedere de la cineva care lucreaza la morga sau la cimitir!
Si daca pe la revedere il folosim aiurea, ma intreb de ce nu folosim adio… Suna a final de film siropos, stiu! Dar ar suna mai corect sa spunem adio celor pe care nu vrem sa-i mai vedem, nu?
Eu va zic la revedere si promit sa incerc a nu mai scrie bazaconii! 😀
14 Comments
Am patit si eu saptamana asta la fel! :)I-am spus unei cucoane ca si in cazul tau „La revedere” desi mi-a creat repulsii.. :)) si deobicei nu foslosesc acest termen…prefer „O zi buna!”.
„Ozzie buna” sa ai!:D
Ni se intampla… si sunt multe pe care le spunem asa aiurea, fara sa gandim pe moment. Hai sa zicem ca suntem educati si politicosi 😉
Ozzie buna sa avem! 😀
Mie ” adio” imi suna a despartire definitiva, in timp ce ” la revedere” lasa loc sau speranta unei revederii, uneva candva.
Apropo de expresii de salut, cand l-am cunoscut pe fostul meu sot, el fiind bucurestean, mi-a fost tare ciudat sa salut cu ” pa”, imi tot venea sa spun ‘ ceau ” cum e aici in Timi 🙂
Chestia e ca mi-a intrat in vocabular si acum imi mai zic unii ca-s fitoasa, ca-i salut cu ” pa ” 🙂
oare eu care vorbesc foarte mult cu oamenii doar la telefon ar trebui sa le zic „la reauzire”?
asta ar fi epic intr-adevar….citand din prietenul nostru FOCA
Lotus, aici e foarte importanta si influenta celor din jur. Eu am fost acum cativa ani in Timi, am stat 2 saptamani si deja avem expresii de acolo. Imi placea la nebunie! Apoi, la fostul job clientii cu care interactionam erau din tara, Timi, Cluj, Alba Iulia, Satu Mare, etc. Iti dai seama cate expresii am prins si nu odata am inchis telefonul si bufneam in ras. Cu ce am ramas, e acel „fain” si „ceau”… deci uite, si Timi influenteaza pe Buc 😛
PS. Adio nu imi place in nici intr-un caz, suna foarte rece si taios, dar daca asa ar fi folosit anturajul poate ca aveam alta perceptie.
Sebu, sa stii ca nu am luat in considerare si vorbitul la telefon. Dar acum daca stau sa ma gandesc, e intr-adevar foarte aiurea sa zici la revedere unei persoane cu care nu te-ai vazut (poate niciodata). La reauzire suna cel putin interesant 😀
Eu nu ma prind la faza cu epic. E funny al naibii, dar rad degeaba ca nu stiu de ce 😀
de ce e folosit aiurea „la revedere”? ce alta forma de salut la plecare mai exista in limba romana? „o zi buna”? hai sa fim seriosi. de unde inversarea asta de topica? e o inventie noua a tinereilor prost crescuti din ziua de azi cu siguranta. nu inteleg de ce toti incearca sa reinventeze roata. nu mai salutam cum trebuie nici la „vedere”. in loc de „buna ziua”, am ajuns la „buna” sau direct la mult prea folositul „ce faci?” care a devenit cel mai banal salut. sau ne englezim cu totii „hello”. eu personal nici nu raspund la astfel de saluturi, nu exprima respect si atunci de ce le-as lua in considerare?!
Nu mi-am salutat niciodata apropiatii cu „la revedere”. Tocmai acest „la revedere” exprima distanta, nu apropierea.. Dar mai avem de invatat.
Am specificat ca „la revedere” e forma de salut la despartire (cf. Dex), nicidecum la intalnire. Ar fi culmea sa ne vedem cu cineva si sa-i spunem La revedere din start 🙂 M-am referit strict la momentele in care nu vei mai revedea persoana de care te desparti si mai ales la acelea in care nu doresti sa revezi persoana respectiva… Poate nu ai citit…
Eu nu cred ca trebuie sa-l luam pe „la revedere” ad literam, asa cum nu-l luam nici pe „sarut-mina”. E mai mult o formalitate, una din zecile de „mici minciuni” sociale pe care le spunem in fiecare zi (de ex: ce faci? bine – desi poate nu faci asa bine). O spunem ca un act de politete formala fata de cealalta persoana, ceva in genul lui „nu stiu daca ne vom revedea, dar o revedere cu dvs. mi-ar face placere”.
Pentru sensul propriu al lui „la revedere”, avem „pe diseara”, „pe miine dimineata”, „sper sa ne vedem cit mai curind” si multe altele, mult mai putin formale.
Cipak, ai mare dreptate aici. Cum ar fi sa-l luam ad literam pe „sarut-mana”? Ufff. Si mi-am adus aminte de o expresie de prin copilarie. O spuneau baietii razand in coltul gurii: „sa’t rup mana si picioru'”. Ce mai radeam atunci! 🙂
Eu chiar nu prea folosesc „la revedere”. Asta cu „o zi buna/buna ziua”cred ca e cea mai buna optiune. Simplu si concis.
Rares, ai un mare like 😀 Sunt perfect de acord cu tine! Sunt in proces de autoeducare! 🙂
In legatura cu „epic”- nu ma refer aici la genul literar -, cuvantul este folosit in general cu sensul (fig.) de „de mari proporţii, grandios”. Ca a inceput sa fie folosit tot mai des si in contexte in care chiar nu-si are locul, asta e o alta problema. Probabil de-aia e atat de funny. 😀 O explicatie mai buna gasesti aici: http://www.urbandictionary.com/define.php?term=epic
Multum’ dear! Sa stie toata natiunea 😀
Add Comment