time read
…oamenii care mint, care inseala, care barfesc. Si mai ales, nu imi plac cei care o fac din rautate sau egoism, din invidie sau prostie. Am intalnit oameni cu feluri atat de diferite de a se exprima, de a trai si nu o data m-am minunat de ipocrizia altora. Mi se pare dureros sa privesti o persoana care are tupeul sau prostia sa te minta in fata, sa incerce (fara sens) sa para destept si atotstiutor, cand de fapt e un mic gandac intre gandaci (ca sa nu zic paduche).
Si poate ca asta nu e atat de rau, te minte, incearca sa iti arata inteligenta sclipitoare de care da dovada, ok. Trecem peste. E fun daca stai sa te gandesti asa de sus… dar atunci cand vine cu acuze la adresa altora si te face partas la secrete dubioase, la minciuni grave, cum poti oare sa il privesti in ochi fara a-i face vant pentru a-l trezi la realitate? Ce ar fi mai bine? Sa ii intorci spatele si sa-l lasi sa-si inghita cuvintele si apoi sa le dea si altora gratuit? Sa il asculti asteptand punctul slab pentru a-i arunca in fata minciuna? Sau ce?
Si cum ar fi ca cel sau cea in care ai avut incredere o viata intreaga sa fie de fapt cel mai mare sarlatan in viata? Bine, nu chiar o viata… dar dupa ani buni petrecuti alaturi sa descoperi ca nu e de fapt cine a vrut sa para… Nu voi intra in povestea cu drobul de sare, insa unii dintre noi suntem loviti si de situatii de acest gen, de rasturnari sau lovituri sub centura incat intregul Univers ni se zdruncina pana la ultima stea. Aici ce e de facut? Ne pierdem increderea in tot sau riscam si mergem inainte? Eu am un raspuns. E batut in cuie. 🙂
Mi-a spus cineva ca i-a spus cineva ca ar fi cazul sa nu imi mai pun intrebari stupide asa in miez de noapte. Sa ascult pe cinevaul cinevaului aluia? Nu imi plac oamenii care trimit izmene pe calator. Si nu imi plac intrebarile fara raspuns. Voi ce faceti cand sunteti mintiti, va prindeti din prima? Dati peste nas? Aveti incredere din nou?
PS. Chiar nu stiu ce e cu subiectul asta. 😛
7 Comments
Nu ai cum sa iti dai seama imediat ca cineva te minte. Chiar si daca asta ar fi ceea ce ai face tot timpul tau, ai cauta sa iti dai seama de indata cand cineva minte. Nu ai cum, sau cel putin, ai nevoie de exercitiu si experienta, trebuie sa stii toate detaliile, sa fii foarte bine informat si foarte dinamic (din postura de individ vorbesc).
Insa, nu asta trebuie sa te preocupe, daca cineva te minte sau nu, daca ceea ce spune este adevarat sau nu ci care este impactul pe care il are asupra ta, daca in acel moment acea minciuna este una pe care vrei sa o asculti sau nu.
Uneori, minciunile altora se prind de noi datorita naivitatii si incapatanarii noastre, a inversunarii cu care ne dorim repede si usor unele, a insistentei cu care continuom sa visam privind stelele.
Nu spune nimeni ca nu trebuie sa ai incredere in cei din preajma ta ci ca trebuie sa fii atent (ca individ) la detaliile din preajma ta. Ceea ce este prea bun nu are cum sa fie adevarat, iar ceea ce prea este asa cum ar trebui, nu are cum sa fie, nu asa, dintr-o data.
Cat despre viata traita alaturi de cineva, o viata pe care o descoperi a fi o minciuna, adapteaza-te, ridica-te de indata, nu sta pe ganduri, nu te victimiza si sa nu iti para rau prea mult timp, uneori in viata suntem nu doar invingatori ci si invinsi, iar adevaratii invingatori sunt aceia care stiu sa revina dupa ce au fost invinsi si sa invinga.
Curaj!
Nu. Ii las in plata lor.
Pentru ca duc o povara mai mare decat raul care il fac altora. Imagineazati cum ar fi sa fi in pielea lor: tot timpul sa ai grija ce spui, tot timpul sa te simti urmarit si sa nu ai incredere in nimeni cu adevarat. Cu alte cuvinte efortul de a avea o astfel de viata te imbatrineste inainte de vreme, iti fura energia creatoare ca sa alimenteze ori un ego prea mare ori paranoia gratuita de care sufera.
Intr-adevar, am observat o anumita doza de paranoia la unii. Arunca asupra celor din jur acuze desarte, acuze de care s-au facut ei vinovati la randul lor. Banuiesc pe unul sau pe altul de fapte fictive datorita vinei pe care o simt. Ar fi multe de povestit pe tema asta. Si da, adevaratii invingatori sunt cei care se ridica si merg mai departe.
Sunt multe tipuri de minciuna, multe scopuri ale minciunilor, asa ca sunt convins ca esti suficient de desteapta sa tratezi fiecare mincinos/mincinoasa dupa cum merita.
O singura chestie de adaugat:
-Odata ce te-a mintit, o va face si a doua oara!
😀 daaa bravo „e batut in cuie.”
cu mintitul dap meme spune bine tip, scop, motiv, etc etc…
mie imi place sa mint junkie chiar :> iar cand reusesc si intr-un final se afla treaba..in cel mai rau caz primesc un „moasta pe gheata” :\ mai grav e atunci cand dupa cei sapte ani de acasa descoperi ca tot ce ai reusit sa inveti sa faci e sa minti si incepi sa o faci cu cap…majoritatea raman la fel doar au impresia ca stiu sa minta, unii chiar ajung la un nivel periculos
eu unul nu stiu sa mint 🙂 daca trebuie sa te mint serios cu ceva – poker face – repet: trebuie :))
ce ma irita cel mai tare e ca in ultimul timp am inceput sa gandesc niste minciuni mari de tot cand vine vorba de bani… nu le scot pe gura dar e de ajuns sa le gandesc si sa ma ingrozeasca… in fine
imi plac si persoanele mincinoase, imi place sa fiu mintit din cand in cand, dar nu… nu scarbos si aici ma refer la cei care inseala.
sictir! „Minte-ma frumos!”
dar barfa :)) barfa e ceva… aproape cea mai tare calitate si cand o combini cu minciuna – prapad – persoanele astea le iubesc 🙂
am cateva cunostinte vechi cu care am ramas oarecum in touch tocmai pentru asta… cand simt nevoia sa ma amuz rapid si sigur, stiu unde sa gasesc subiecte de conversatie… pana la urma daca n-am avea subiecte de conversatie, drumurile ni s-ar parea prea lungi, iubirile prea scurte, iar telefonul ar fi total inutil 😛
…iar atunci cand totusi lasa un gust amar caut sa indulcesc rapid treaba si cred ca o sa fac diabet.. dar nu avem ce face decat sa speram sa dam de cat mai putini batuti in cuie pe drumul nostru batut in cuie si plin de gropi 🙂
PS. bun subiectul. pot sa zic la subiect chiar :)) thoughs about nothing… si traducem nimicuri ..pana la urma asta sunt astia care nu iti plac…nu ne plac…
Deci…am intalnit persoana care m-au mintit…si asa cum se zice „minciuna are picioare scurte” si am aflat…iar de atunci nu prea mai am incredere in persoanele respective…si cel mai mult a durut k imi era prietena si aveam incredere deplina in ea…dar am ajuns la vorba profesoarei de engleza…rari sunt prietenii adevarati..si uneori ii gasesti doar in parinti…oricum am invatat ceva din toate experientele negative pe care le-am avut pana acum…si cred k asta era si ideea…aaaa…si nu dau peste nas…ma prefa ca totul este normal…si ii fac sa plateasca intr-un moment crucial…si totusi chiar nu las pe nimeni sa afle….mi s-a mai intamplat cu o colega pe care o credeam prietena…i-am povestit cva personal si am rugat-o sa nu zica…ca a doua sau a 3-a zi sa ma trezesc ca cineva…nu spun cine…sa imi reclame c ii zisesem colegei…si ea inca ma mai ameninta k dak zic cva personal despre ea spune…ma rog…incerc sa evit subiectele strict personale acum…si inca mai astept un prieten adev…prietena care am aflat k m-a mintit mi-a fost cea mai buna si chiar era o relatie reciproca…nu ne mai mintisem niciodata…nu existasera secrete…pana a aparut o 3-a fata…de cand s-a imprietenit cu ea totul s-a schimbat….si e…ciudat k nu mai avem aceeasi relatie…am impresia k acum relatia noastra speciala e a lor…desi inca se mai comporta ca o prietena…pur si simplu pe mine m-a dezamagit enorm minciuna ei…mai ales k am si intrebat-o dak ma minte dupa c am aflat adevarul de la asa-zisa ei prietena…care cand se cearta ii taraste numele alaturi de cele mai rele injuraturi…oricum asta e…m-am resemnat oarecum…sper doar sa vada si ea asta si sa ne reluam relatia…ce parere aveti de povestea mea…ati patit cva asemanator?????
Cred ca toti ne lovim de situatii de acest gen. Ne intersectam drumul cu fel si fel de oameni, la inceout ne incredem in ei, uneori avem noroc si ne raman alaturi, alteori avem altfel de noroc – pleaca, dispar undeva in amintire. Poate ca ar trebui sa le multumim pentru ca datorita rautatilor lor suntem azi mai puternici si mai putin naivi. Am trecut si eu prin diverse experiente insa cine mai sta sa le contorizeze sau analizeze… 🙂
Add Comment