O alta poveste in imagini

A fost odata ca niciodata un apus de soare. Am incercat cu greu sa-i prind stralucirea in clickul aparatului. A ramas undeva departe, ascuns dupa delusoare aurite de lumina lui.

11

Si luna s-a ridicat firava pe cerul pictat in culori de ganduri somnoroase…

21

Mi-am intors visele pe toate partile si m-am trezit cu fata la mare. Si ea ma privea. Parca ne vedeam pentru prima data, parca ne-am fi imbratisat… Am lasat-o sa-mi vorbeasca si-am iubit-o din priviri. Mi-a citit gandurile si visele toate. Am asezat in aminitre imaginea ei, cea din trecut – prezent – viitor, mereu frumoasa, mereu iubitoare.

3

Si norii imi umbreau dorinta si al marii zambet. Veneau si se duceau ca visele desarte. S-au oprit putin deasupra si au ras ironic: „am putea sa… „, dar i-am lasat sa treaca, sa se stinga-n departare.

 112

Soarele s-a arat frumos si a luminat o scoica. Mi-a stralucit de pe nisipul ud. Cred ca viata este fantoma din scoica de pe malul marii, straluceste ca nebuna – trebuie doar sa stim sa o privim!

7

Am alungat norii si am lasat soarele sa ma iubeasca. Si l-am iubit si eu cum il iubesc mereu. Am deschis din nou o carte. Cuvintele prind o alta viata pe muzica marii, ma vrajesc. Ma trezesc personaj de carte in visare si timpul trece altfel – mai incet, mai viu, mai somnoros.

Luni de fiere

„Intalnirea infidelilor. Unde amantii se intalnesc se prefac in scrum.” (P. Bruckner, Luni de fiere) Sa fie vorba de mare si cer? De luna si soare? Cuvintele imi gadila simturile si ma las imbracata de ele… Din paginile cartii vad cerul mai albastru, mai aproape si mai viu.

9

Inchid cartea si ascult din nou marea. O ascult ca pe o poveste de demult, mereu aceeasi, intotdeauna mai frumoasa – prima iubire, marea iubire, cea de pe urma iubire.

The end.

Am lasat aparatul de-o parte. Nu poate fotografia sentimentul, nu poate surprinde bucuria momentului, cantecul valului sau mirosul nisipului. Este neputincios in fata naturii si a puterii noastre de a memora frumusetile clipei. Mi-am adaugat in amintire cateva detalii si am pornit cu ele catre alte meleaguri… locurile astea le numim uneori „acasa”.

The End.

2 Comments

  • luci Posted 29/07/2009 10:59

    si poze cu capul tau? 😀

  • andres Posted 29/07/2009 13:57

    Vezi pe Facebook 😉

Add Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.